Ce și-a asumat BNR în materie de politică monetară

Reducerea ratei inflației pe termen mediu și atin­gerea unui nivel de 2,5%, cu o marjă de plus/minus un punct procentual până la sfârșitul lunii sep­tembrie a acestui an, este unul din principalele angajamente asumate din partea Băncii Naționale în domeniul politicii monetare și al cursului de schimb, conform unui draft al scrisorii de intenție ce urmează a fi adresată de guvern FMI, văzut de ZF.

„Politica monetară pusă în aplicare de Banca Națională va avea ca principal obiectiv țintirea infla­ției și menținerea unui nivel adecvat al rezervelor“, se arată în scrisoarea adresată de Executiv. Totodată, în documentul trimis la FMI, reprezentații guvernului își exprimă intenția de a stimula creditarea și își asumă continuarea procesului de reducere graduală a ratei dobânzii de referință în contextul stabilității prețurilor și al reducerii inflației sub estimările BNR.

Printre prioritățile Băncii Centrale pentru urmă­toarea perioadă se numără, de asemenea, intensifi­carea supravegherii sectorului bancar și adoptarea măsurilor necesare care să asigure lichiditatea siste­mului și menținerea unui nivel adecvat al capita­lului. În ceea ce privește creditele neperformante, care au ajuns la aproximativ 20% la nivelul în­tre­gului sistem ban­car, cu 6 puncte procentuale mai mult decât la fi­nele lui 2011, angajamentele guver­nului pre­văd înlă­turarea provizioanelor excesive și alinierea acestora la regulile internaționale de contabilitate IFRS. Programul Prima casă, care vizează dezvol­tarea pieței ipotecare, va putea fi continuat numai în monedă locală.

Angajamente BNR:

să mențină stabilitatea prețurilor pe termen mediu și să reducă inflația la 2,5% plus o marjă de  plus/minus 1 punct procentual până la sfârșitul lui septembrie.

să reducă gradual rata dobânzii de referință în contextul unui nivel scăzut al inflației.

să continue derularea de tranzacții open-market pentru a asigura lichiditatea sectorului.

să mențină nivelul actual al rezervelor minime obligatorii în următoarele luni.

să nu introducă sau să intensifice restricțiile în materie de plăți și tranzacții internaționale.

să nu stabilească acorduri bilaterale de plăți care să încalce prevederile Fondului.

să nu introducă bariere tarifare sau netarifare care să limiteze comerțul internațional cu scopul ajustării balanței de plăți.

să intensifice supravegherea sistemului bancar local și să adopte toate măsurile necesare în vederea menținerii nivelului indicelui de lichiditate și capital al băncilor.

să efectueze în mod regulat teste de stres în ceea ce privește solvabilitatea și lichiditatea siste­mului.

să adopte măsuri care să accentueze încrederea deponenților.

să amendeze și să stabilească până la sfârșitul acestui an procedurile de înființarea a băncilor-punte („bridge-bank“).

să elimine discrepanțele dintre prevederile Codului fiscal și regulile interna­ționale de contabilitate IFRS.

să examineze în amănunt toate acțiunile de restructurare a creditelor efectuate de bănci.

să colecteze periodic, la fie­care trei luni, date referitoare la îm­prumuturile supuse restructu­rării. Cifrele agregate vor fi publi­cate în vederea promovării trans­parenței.

să impulsioneze instituțiile de credit să înlăture provizionarea excesivă a creditelor neperformante și să asigure efec­tuarea unor provizionări prudente.

să aibă în vedere posibilitatea continuării programului Prima casă. Reluarea acestui tip de finanțare se va face numai în moneda locală, pentru a favoriza avansul creditării în lei și pentru a contribui la dezvoltarea pieței de obligațiuni ipotecare în monedă locală.

să creeze o bază de date și un registru de credit care să cuprindă acționarii companiilor insolvente. De asemenea, mai există angajamente de definitivare codul Insolvenței și să-l trimită în Parlament pentru aprobare până la sfârșitul lui septembrie.

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.08.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Anelis Baciu