Firmele se descurcă tot mai greu cu banii deși economia crește. Sumele refuzate la plată de bănci au sărit cu o treime în șapte luni

Bancherii nu au găsit luna trecută suficiente lichidități în conturile companiilor pentru a deconta biletele la ordin și cecuri în valoare de 1,13 miliarde de lei (250 mil. euro), sumele refuzate la plată fiind cu 75% mai mari decât în iulie 2012 în condițiile în care creșterea economică întârzie să se reflecte și în îmbunătățirea lichidităților companiilor.

Sumele refuzate la plată s-au ridicat la 5,9 miliarde de lei în primele șapte luni, un maxim istoric pentru această perioadă a anului. Anul acesta au fost două luni – mai și iulie – cu volume de plăți refuzate peste un miliard de lei, lichiditățile companiilor deteriorându-se în ciuda creșterii economice de 1,7% din primul semestru și a perspectivelor pozitive pe întreg anul.

„Estimările optimiste privind creșterea economică din 2013 se bazează pe contribuția agriculturii și a exporturilor, ceea ce arată că firmele care se adresează pieței interne continuă să aibă dificultăți. Comerțul cu amănuntul și lucările de construcții au scăzut anul acesta. Probabil că în aceste sectoare se simt și cele mai mari presiuni asupra lichidității firmelor private“, comentează Eugen Sinca, analist-șef al BCR.

Majoritatea prognozelor indică o creștere economică de peste 2% anul acesta, iar cele mai optimiste estimări tind chiar spre un avans de 3%. Condițiile de lichiditate rămân însă volatile, în condițiile în care nu toate segmentele reu­șesc să genereze creștere. De exemplu, consumul privat a scăzut cu un procent în prima jumătate a anului, iar construcțiile s-au restrâns cu 7%.

„Se observă un grad ridicat de eterogenitate între sectoarele economiei. Creșterea economică este generată în principal de sectoare cu o volatilitate crescută precum agricultura sau exporturile. Din acest motiv, îmbunătățirea condițiilor de lichiditate pentru companii este mai lentă decât ar sugera creșterea economiei“, apreciază Mihai Pătrulescu, senior economist în cadrul UniCredit Țiriac Bank.

Sumele refuzate la plată scăzuseră la un minim al ultimului an, de 550 milioane de lei, după un vârf istoric de 1,2 miliarde de lei în luna mai. Iulie este a treia lună din ultimul an când refuzurile la plată depă­șesc pragul de un miliard de lei. Acest nivel mai fusese depășit și în octombrie anul trecut. Istoric, mai fuseseră înregistrate doar două luni cu un volum al sumelor refuzate la plată mai mari de un miliard de lei – octombrie 2009 și martie 2010.

Situația lichidităților se îmbunătățise în 2011 pe fondul revigorării temporare a economiei, dar presiunile au revenit anul trecut, iar sumele refuzate la plată au scăzut cu o treime față de 2010, până la 6,3 miliarde de lei. Anul trecut, băncile au refuzat însă decontarea de cecuri, bilete la ordin și cambii de 8,6 miliarde de lei (1,9 mld. euro), în creștere cu 36%. Practic, după primele șapte luni din anul acesta volumul sumelor refuzate la plată se ridică aproape de nivelul înregistrat pe tot parcursul lui 2011.

„Creșterea investițiilor publice în infrastructură finanțate prin fonduri europene și intensificarea creditării în lei pot conduce la îmbunătățirea lichidității în economie. România are nevoie de o creștere economică de 3-4% pe an, distribuită cât mai echilibrat între componenta de cerere internă și cea de cerere externă, pentru a vorbi de o creștere vizibilă a afacerilor firmelor private și o îmbunătățire a situației de pe piața muncii“, consideră Eugen Sinca.

Investițiile în infrastructură nu dau semne de revenire, la rectificarea bugetară din luna iulie fiind alocate chiar mai puține fonduri pentru astfel de proiecte decât era prevăzut anterior. Pe de altă parte, gradul de absorbție a fondurilor europene rămâne scăzut. Statul a avut cheltuieli de capital (care includ și cheltuielile cu proiectele de infrastructură) de 7,1 miliarde de lei în primul semestru, cu 10% sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Situația s-a înrăutățit în iunie, când cheltuielile de capital au înregistrat un minus de 18% față de iunie 2012.

Totodată, nivelul lichidității din piață este influențat și de arieratele statului către firmele private, care se ridică la câteva miliarde de lei. „Acumularea unor restanțe de plată de către stat duce la formarea unor blocaje secvențiale de lichiditate pentru com­panii. Astfel, eli­minarea arieratelor este o măsură esen­ția­lă pentru a îmbunătăți condițiile generale de lichiditate din economie“, comentează Mihai Pătrulescu.

Eugen Sinca, analist-șef al BCR: Estimările optimiste privind creșterea economică se bazează pe contribuția agriculturii și a exporturilor, ceea ce arată că firmele care se adresează pieței interne continuă să aibă dificultăți. Probabil că în aceste sectoare se simt și cele mai mari presiuni asupra lichidității.

Un număr de 4.600 de titlulari de cont au generat incidente la plată în luna iulie, un maxim al ultimelor trei luni, în timp ce numărul refuzurilor la plată a urcat la maximul ultimei jumătăți de an, în iulie fiind înregistrate 14.800 de incidente. Valoarea medie a unui incident la plată a ajuns la 76.000 de lei în luna iulie, fiind aproape dublă față de aceeași lună din 2012, ceea ce indică probleme în creștere cu lichiditățile pentru companiile mari.

Pe de altă parte, oficialii BNR au arătat că în ultimii ani problemele au fost accentuate și de valul de litigii în instanță, care au dus la poprirea conturilor pentru multe companii, băncile neputând astfel să facă plățile chiar dacă ar fi existat lichiditățile necesare.

Mihai Pătrulescu, senior economist al UniCredit Țiriac: Acumularea unor restanțe de plată de către stat duce la formarea unor blocaje secvențiale de lichiditate pentru companii. Astfel, eliminarea arieratelor este o măsură esențială pentru a îmbunătăți condițiile generale de lichiditate din economie.

În cazul tranzacțiilor cu mărfuri dintre companii se fac rareori plăți în numerar, cumpărătorii emițând în schimb bilete la ordin prin care se angajează să efectueze plata la o dată ulterioară (cuprinsă în general între câteva săptămâni și trei luni). Deținătorul biletului se prezintă la bancă la data scadenței și primește banii pe care banca îi ia din contul emitentului.

Vârful sumelor refuzate la plată fusese atins în 2009 și 2010, când băncile nu au găsit suficiente lichidități în contul clienților pentru a onora plăți în valoare de 8,5 și respectiv 8,8 miliarde de lei. Economia s-a contractat cu 6,6% și respectiv 1,6% în 2009 și 2010.



Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 21.08.2013.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Ciprian Botea