Isărescu ieftinește leii cu 0,5%. „Mizăm și pe un efect psihologic, pentru revenirea încrederii“

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a surprins ieri piața prin amploarea pasului de reducere a dobânzii-cheie, de 0,5%, până la minimul istoric de 4,5%, banca centrală mizând și pe un efect psihologic, care să dea mai multă încredere în activitatea economică.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu consideră că există un „câmp foarte mare“ de reducere a dobânzilor la creditele în lei și speră că transmisia deciziei BNR de ajustare a dobânzii-cheie asupra costului împrumuturilor în lei va fi mai rapidă, iar bancherii se vor apropia de clienți și vor „conlucra cu ei“.

„Noi sperăm că transmisia va fi mai rapidă. Speranța este legată în principal de faptul că mai devreme sau mai târziu, noi sperăm să fie mai devreme, băncile vor înțelege că este în interesul lor să se apropie mai mult de clienți. Este sursa lor principală de câștig și de evitare a unor situații mai dificile pentru ele. Depinde cât de repede vor înțelege și vor acționa pentru ca această speranță să devină o realitate“, a declarat ieri guvernatorul BNR la briefing-ul de presă de după ședința de politică monetară. Majoritatea analiștilor s-au așteptat ca BNR să continue, în ședința de politică monetară de ieri, să reducă dobânda de politică monetară cu doar 0,25%, la 4,75%.

Costul creditelor în lei se menține în jur de 10%, iar creditul privat a stagnat în ultimii patru ani la echivalentul a 50 mld. euro. Nivelul ridicat al dobânzilor la creditele în lei îi descurajează chiar și pe clienții solvabili de a lua împrumuturi.

Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank și președintele Consiliului Fis-cal, spune că decizia BNR era de așteptat, chiar dacă nu de scădere cu 0,5%, ci cu 0,25%, în contextul în care inflația este prevăzută să scadă accentuat până la 2,6% ritm anual în decembrie 2013 și chiar 1,5% ritm anual în februarie 2014. „Românii cu credite în lei vor simți scăderea dobânzii în funcție de modul cum au trecute în contract indexările - la trei sau la șase luni - prin micșorarea Robor (rata interbancară de care este legată dobânda la credite- n. red.). Acum este o șansă ca dobânzile la creditele în lei să se apropie de cele la euro. Nu o să mai merite să îți asumi riscul valutar. Nu cred că vor fi influențe pe cursul leu/euro, pen­tru că investitorii străini de portofoliu vor căuta în continuare România. Totuși, este mai bine să ții banii la dobânzi de 4% decât la dobânzi de 0%“, a spus Dumitru, referindu-se la faptul că băncile occidentale plătesc între 0 și 1% dobânzi la depozite, iar România oferă dobânzi de 4-5% la titluri în lei față de Ger­ma­nia, Fran­ța sau SUA, care oferă 0,25% -0,5% pe an.

Guvernatorul BNR a amintit că efectele deciziilor BNR, in­clusiv consecințele redu­ce­rii dobânzii-cheie, se văd cu întârziere în economie. „Mi­zăm și pe un efect psihologic, care să dea mai multă încredere în activitatea economică.“

Isărescu a arătat că decizia de ajustare a dobânzii de politică monetară a fost „normală“, nu a fost „grea“, iar un element important luat în calcul a fost trendul descendent al inflației. Inflația anuală a ajuns la sfârșitul lunii iunie la 5,37%, iar pentru luna septembrie analiștii anticipează coborârea sub pragul de 3%.

„Ne-am uitat la evo­luția generală a infla­ției, care, în special datorită efectului de bază, va avea o mișcare descendentă semnificativă în ur­mă­toa­rele două luni. Uitați cum a evoluat inflația în iulie și au­gust anul trecut, creș­teri pozitive destul de mari, 0,6 - 0,7%, dacă nu mă înșel, în septembrie anul trecut a fost chiar și de 1 și ceva și, după toate datele, având în vedere anul agricol bun sau nor­mal, cel puțin în iulie și august vom avea creșteri negative.“

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Băncile au de unde să reducă costul la creditele în lei. Revin și spun că este în interesul lor să o facă cât mai repede. Băncile trebuie să se apropie de clienți, să-i înțeleagă mai bine, să conlucreze cu ei și în ceea ce privește creditele care au anumite probleme. Ca să nu fiu interpretat altfel, este un fapt personal. Eu, dacă aș fi în locul lor, așa aș face.

La începutul lunii iulie BNR a decis să reducă dobânda-cheie la minimul istoric de 5% sperând că măsura va duce la „ieftini­rea graduală a creditării în lei“ și la „stimularea activității economice“.

Guvernatorul BNR a spus ieri că „mai este câmp foarte mare“ de reducere a costurilor la creditarea în lei. „Băncile au de unde să reducă creditarea în lei. Revin și spun că este în interesul lor să o facă cât mai repede. Băncile trebuie să se apropie de clienți, să-i înțeleagă mai bine, să conlucreze cu ei și în ceea ce privește creditele care au anumite probleme. Ca să nu fiu interpretat altfel, este un fapt personal. Eu, dacă aș fi în locul lor, așa aș face.“

CA al BNR apreciază că există con­dițiile necesare pentru continuarea pro­cesului de ajustare pru­dentă a condițiilor mo­ne­tare prin calibrarea cores­punzătoare a instru­men­telor sale pentru a asigura con­solidarea de­zin­flației, pre­cum și premisele nece­sare re­dresării cre­di­tă­rii sec­torului privat, re­fa­cerii încrederii și ale unei creș­teri economice echili­bra­te și de durată.

Întrebat de ZF dacă există premise pentru ca BNR să continue ciclul de rela­xare a politicii mone­tare într-un ritm mai rapid, cu ajustări ale dobânzii-cheie de 0,5% sau într-un ritm mai lent, cu scăderi de 0,25%, gu­ver­natorul BNR  a răspuns că „mai este câmp de reducere“ și a adus în discuție și nivelul ridicat al rezervelor minime obligatorii la lei și la valută, susținând că în perioada următoare dozajele vor fi mai importante decât măsurile.

„Cred că în perioada următoare mai importante decât măsurile ca atare vor fi dozajele. Vom căuta să găsim acel dozaj care să facă bine economiei românești, să încurajeze creditarea și să nu creeze alte probleme.“

În ceea ce privește evoluția economiei în acest an, Isărescu a spus că BNR a revizuit prognoza de creștere la peste 2%, o estimare catalogată ca fiind „prudentă“, având în vedere evoluția exporturilor, producției industriale, precum și anul agricol bun.

„Modelul nostru econometric nu targetează creșterea economică. Este un element ce ne ajută să facem prognozele de inflație. Deci nu luați prognoza noastră ca fiind cea mai bună.“

Isărescu a amintit că evoluția eco­nomiei este bazată foarte mult pe expor­turi, în timp ce consumul și încasările bu­getare ridică semne de întrebare

Ce spun analiștii după decizia BNR

Florentina Cozmâncă, senior economist, RBS Bank

Referitor la decizia de politică monetară, în scenariul nostru de bază luasem în considerare o reducere a dobânzii-cheie cu 25 de puncte de baza, însă am menționat faptul că nu excludem o tăiere mai rapidă ca urmare a reducerii estimărilor privind evoluția inflației în urma anunțului privind scăderea taxei pe valoarea adăugată pentru grâu, făină, pâine și alte anumite produse de panificație. Astfel că, în lipsa anunțului de scădere a TVA pentru grupa de produse respective, probabil că reducerea ar fi fost doar de 25 de puncte de bază.

Principalii factori care justifică decizia de astăzi sunt: 1) traiectoria descendentă a inflației și așteptarea că în scurt timp va reintra în intervalul țintit de BNR urmând să se mențină în acest interval în perioada următoare; ca urmare a anunțului de reducere a TVA ne așteptăm la o revizuire în jos a prognozei BNR; 2) așteptările inflaționiste relativ reduse; iii) deficitul semnificativ de cerere așteptat să se manifeste și anul viitor, cu efect dezinflaționist persistent.

Ne așteptăm să continue ciclul de reducere al dobânzii de politică monetară și avem în vedere o tăiere de 25 de puncte de bază la 4,25% în cadrul ședinței din 30 septembrie. De asemenea, nu excludem ca și în cadrul ședinței din 5 noiembrie BNR să reducă dobânda cu 25 de puncte de bază, astfel încât să ajungă la 4.00% la sfârșitul anului.

Probabil că în câteva luni se va transmite această reducere și în ratele de dobândă la credite și depozite. Activitatea de creditare rămâne relativ slabă, însă s-ar putea îmbunătăți treptat în contextul reducerii ratelor de dobândă la creditele în lei.

În ceea ce privește activitatea de creditare adresată persoanelor fizice, în timp ce creditele de consum vor continua probabil să aibă o dinamică anuală negativă, mă aștept ca creditele ipotecare să continue să crească, iar creditele în lei să își crească treptat ponderea, susținute de programul Prima casă (ultima variantă prevede doar creditarea în moneda locală), dar și de accesul mai puțin facil decât în trecut la creditul în valută (și în contextul noilor reglementări ale BNR adoptate la sfârșitul anului trecut care întăresc condițiile de acordare a creditelor în valută pentru clienții neacoperiți în mod natural la riscul valutar - în cazul creditelor ipotecare fiind nevoie de un avans mai ridicat pentru clienții care nu obțin venituri în valuta creditului: 25% la euro, 40% pentru alte valute străine, comparativ cu 15% la lei și 20% pentru clienții acoperiți în mod natural la riscul valutar).

Eugen Sinca, analist-șef al BCR

Pasul de reducere a dobânzii poate fi considerat o surpriză, nu și decizia de relaxare a politicii monetare. BNR dă astfel un semnal clar că economia are nevoie de dobânzi mai mici pe fondul inflației în scădere, îmbunătățirii semnificative a contului curent și continuării reformelor sub un nou acord cu FMI. Credem că decizia de reducere a TVA la pâine a cântărit destul de puțin deoarece am putea asista la o transmisie incompletă a acestei decizii în prețul final al pâinii. Pe de altă parte, producția agricolă record din această vară este o certitudine și a început deja să joace un rol major în scăderea inflației.

Noua noastră estimare de dobândă de politică monetară este 4% la finalul anului, ceea ce înseamnă că dobânzile ROBOR la 3 luni se vor consolida sub palierul de 4% în perioada următoare. Relaxarea politicii monetare va continua în 2014 prin diminuarea rezervelor minime obligatorii pentru lei, iar dacă adaugăm posibila restrângere a stimulilor monetari generoși furnizați pieței de catre ECB din 2015, vedem ca viitorul creditării este în moneda națională. Probabil că într-un orizont de 1-2 ani ponderea creditelor în lei va depăși 50% din totalul creditului neguvernamental, de la o valoare de 38% în prezent.

Dacă este să vorbim despre impactul asupra creșterii economice, decizia de astăzi și cele care vor veni se vor simți în economia reală după 4-6 trimestre când am putea asista la o accelerare a PIB-ului peste 3%. Finalizarea restructurării companiilor de stat și o absorbție mult mai bună de fonduri europene în următorul exercițiu financiar european sunt alți factor cheie în aceasta ecuație.

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.08.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega