Slovenia încearcă apele privatizării cu 15 companii în efortul de a ține pe linia de plutire băncile împovărate cu credite neperformante

Slovenia încearcă să privatizeze 15 din cele peste 80 de companii la care statul deține active, inclusiv compania națională de telecom Telekom Slovenije și produ­cătorul de schiuri Elan, în efortul de a ține sub control deficitul bugetar și pe linia de plutire băncile bolnave. Acestea sunt împo­vărate cu credite neperformante echiva­lente cu 20% din PIB-ul țării cu doar două milioane de locuitori.

Cândva parte a fostei republici socialiste Iugoslavia, Slovenia s-a convertit la capitalism în urmă cu două decenii, dar și-a păstrat cu gelozie aproape o colecție de companii variind de la asigurători la producători de hârtie igienică, scrie The Wall Street Journal.

Decizia de a păstra în administrare o gamă atât de variată de afaceri, pe care le-a finanțat cu împrumuturi de la companiile de stat, stă la baza crizei economice prin care trece Slovenia, iar unii analiști cred că acest stat nu va avea altă șansă de salvare decât să ceară un bailout internațional.

Primele trei bănci ca mărime, toate controlate de guvern, sunt îngropate în credite neperformante de aproape șapte miliarde de euro, sumă echivalentă cu 20% din Produsul Intern Brut anual al țării.

Guvernul a angajat firma Deloitte Touche Tohmatsu să evalueze calitatea activelor bancare. După ce situația va fi clară, gu­vernul va începe să transfere împru­muturile neperformante de la băncile de stat la o așa-numită „bancă rea“, care va fi și agenția responsabilă cu reducerea datoriei.

De teama insolvenței, politicienii slo­veni au aprobat, nu fără ezitare, priva­tizarea a 15 companii. Acestea reprezintă doar o fracție din ceea ce deține statul, portofoliul guvernului incluzând par­ticipații la peste 80 de companii. La multe dintre acestea guvernul este acționar majoritar.

Reticentă să vândă

Printre activele care nu sunt de vânzare figurează operatorul portuar și de logistică Luka Koper, producătorul de încălțăminte Peko, retailerul de combustibil Petrol și compania farmaceutică Krka. „Nu-și dau cu drag bijuteriile familiei. Acum testează apele“, consideră Timothy Ash, economist la Standard Bank.

Guvernul sloven nu a anunțat cât se așteaptă să strângă din aceste privatizări, care au fost aprobate de parlament. Ana­liștii de la Citigroup estimează că cele 15 companii ar putea aduce 500-750 milioane euro.

Cum o mare parte din economiile europene se luptă să-și revină din recesiune și cu băncile reticente în a credita, vânzarea activelor de stat s-ar putea dovedi dificilă. Guvernul a încercat fără succes să găsească cumpărător pentru participația de 75% pe care o deține la compania aeriană fanion Adria Airways, neprofitabilă.

Slovenia era considerată cândva țara cu cel mai mare succes dintre fostele națiuni socialiste din Europa Centrală și de Est care au aderat la UE după căderea comunismului.

Economiștii și bancherii apreciază că problemele Sloveniei izvorăsc din dorința țării de a nu lăsa pe mâini străine afacerile interne. Un motiv al încăpățânării este faptul că Slovenia este înconjurată de vecini mai mari și mai bogați.

Pe lângă rolul de gardian al multor companii de stat, băncile de stat au garantat și finanțat achizițiile altor afaceri pentru ca guvernul să fie sigur că acestea rămân slovene. Creditele au devenit între timp neperformante.

Analiștii estimează că 80% din economia țării este controlată de stat. Nivelul a crescut după ce băncile au transformat creditele neperformante în acțiuni la unele dintre afaceri.

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.08.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru