Stabilitatea financiară globală este în pericol deoarece băncile centrale își retrag politicile monetare ultrarelaxate, iar piețelor emergente le lipsesc mijloacele de apărare cu care să prevină retragerile masive de capital -, este un avertisment pe care liderii lumii financiare l-au primit la reuniunea anuală găzduită de Rezerva Federală a SUA la Jackson Hole.„Amplificările, răspunsurile exagerate și sensibilitatea la risc vor complica eforturile de ieșire și va fi nevoie de dialog constant și cooperare strânsă între băncile centrale“, a explicat Jean-Pierre Landau, fost viceguvernator al Băncii Franței, citat de agenția Thomson Reuters.
El argumentează că băncile centrale din economiile avansate au colaborat cu succes în timpul crizei financiare din 2007-2009, coordonându-se în privința tăierii dobânzilor și stabilirii de linii de swap valutar. Băncile ar putea colabora din nou urmărind să tempereze efectele secundare ale acțiunilor lor. Landau recunoaște însă că va fi dificil ca instituțiile să ajungă la un acord pentru stabilirea în avans a limitelor priorităților naționale.
Rupia indiană, rupia indoneziană, realul brazilian, lira turcească și randul sud-african s-au depreciat substanțial în raport cu dolarul din luna mai, de când investitorii, deja descurajați de evoluțiile slabe ale marilor piețe emergente, au început să se teamă că Rezerva Federală va începe anul acesta să reducă lichiditățile cu care inundă piețele pentru a sprijini cea mai mare economie a lumii. Guvernele și băncile centrale au reacționat cu o varietate de acțiuni. Într-una dintre cele mai hotărâte, Brazilia a anunțat săptămâna trecută un program de intervenție pe piața valutară de 60 de miliarde de dolari, notează Financial Times. Spre comparație, Fed injectează pe piețe în fiecare lună 85 miliarde de dolari prin achiziția de active financiare.
Banca Japoniei cumpără în fiecare lună obligațiuni de 71 de miliarde de dolari pentru a extinde baza monetară. Instituția caută să genereze o inflație de 2% în doi ani după 15 ani de luptă cu forțele deflaționiste.
Directorul general al Fondului Monetar Internațional Christine Lagarde a subliniat nevoie ca lumea să-și construiască „noi linii de apărare“ în fața unei posibile crize a piețelor emergente.
„În pofida tuturor eforturilor, în baraj ar putea apărea spărturi. De aceea avem nevoie de noi linii de apărare, linii care să ne reflecte interdependența, ținta noastră comună și responsabilitatea noastră comună pentru economia globală“, a spus Lagarde. FMI deține mai multe unelte preventive prin care poate finanța sub o varietate de condiții guvernele care nu se mai pot finanța de pe piețe.
Discuțiile de la Jackson Hole au atins și tema necesității unor instrumente cu care economiile emergente să controleze mișcările de capital. Fără astfel de macanisme, aceste țări ar putea pierde capacitatea de a controla prin politici monetare condițiile financiare interne.
La Jackson Hole, participanții au fost, de asemenea, atenționați că programul prin care Fed cumpără obligațiuni este un instrument de stimulare a creșterii economice mai puțin potent decât cred cei cu putere de decizie, notează Bloomberg. Fed cumpără obligațiuni pentru a determina investitorii să-și reechilibreze investițiile cu alte active.
„Canalul de echilibrare a portofoliului al programului de ajustare cantitativă funcționează prin canale înguste care afectează prețurile activelor achiziționate, efectele secundare depinzând de particularitățile activelor și de condițiile economice. Însă nu funcționează, așa cum propune Fed, prin canale largi precum influențarea randamentelor pe termen lung“, scriu într-o analiză Arvind Krishnamurthy, profesor de finanțe la Nortwestern University, și Annette Vissing-Jorgensen, profesor de finanțe la California-Berkeley University. Lucrările lor au influențat discuțiile Fed.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 26.08.2013.
0 comments :
Trimiteți un comentariu