Eșecul proiectului european Nabucco nu a retezat ambițiile guvernului ungar de a reduce dependența țării de gazele naturale importate din Rusia. După ce s-a asigurat că statul deține controlul resurselor naturale strategice, iar premierul Viktor Orban s-a dus la Moscova pentru a ține calde relațiile cu Rusia, Budapesta s-a îndreptat către vecini, interconectându-și rețeaua de gaze cu cea a României și Croației, iar acum caută să facă același lucru cu Slovacia. Dintre statele vecine României, Ungaria este cea mai dependentă de importurile de energie, iar din Rusia își cumpără cea mai mare parte a gazelor naturale.„Siguranța aprovizionării, diversificarea și integrarea pieței energiei rămân părți decisive ale strategiei energetice naționale”, a explicat Ministerul Dezvoltării Naționale după prăbușirea proiectului gazoductului Nabucco.
Siguranța este în număr
Ministerul a subliniat că guvernul a progresat substanțial în îmbunătățirea siguranței energetice a țării prin preluarea controlului rezervelor strategice de gaze naturale și crearea de interconexiuni cu România și Croația, scrie Budapest Business Journal. Ungaria încearcă să construiască o legătură similară cu rețeaua de transport a gazelor naturale din Slovacia. Planurile în acest sens au fost detaliate când premierul Orban s-a întâlnit recent cu omologul slovac Robert Fico la Budapesta.
Alături de UE, Ungaria a căutat surse alternative de gaze naturale, conștientă că aprovizionarea dintr-o singură sursă, Rusia, este riscantă și nu se numără printre cele mai ieftine opțiuni.
Monopolul rus al exporturilor de gaze, Gazprom, încheie de obicei acorduri pe termen lung și cere un preț fix, care trebuie plătit chiar dacă țara respectivă nu importă toată cantitatea de gaze stabilită prin contract.
Ungaria importă din Rusia 80% din gazele naturale consumate. Rusia este, de asemenea, un furnizor de petrol și combustibil nuclear pentru centralele electrice ungare, scrie EUobserver.
Ungurii nu au uitat că în urmă cu doar un sfert de secol erau sub aria de dominare a Uniunii Sovietice. Însă Moscova are acum trei lucruri pe care Bruxellesul nu le are și anume bani, vaste resurse naturale și dezinteresul total dacă partenerii săi implementează sau nu reforme. În acest context, Orban a vizitat Moscova în ianuarie pentru prima dată după 2009, iar președintele rus Vladimir Putin a promis mai multe investiții rusești și cooperare cu Ungaria.
Piața europeană unică a energiei
Pe de altă parte, Budapesta – după cum a explicat ministerul – este hotărâtă să ducă la capăt inițiativa lansată anul trecut sub președinția UE a Ungariei de a uni piețele energetice din Europa, de la Marea Baltică la Adriatica, și de a crea un coridor nord-sud al energiei prin construirea infrastructurii care lipsește.
Din cauza condițiilor contractuale impuse de Gazprom, multe state din UE ar prefera să-și procure gazele naturale de pe piețe specializate, unde prețul este stabilit în funcție de cerere și ofertă. Gazprom susține că riscurile aduse de volatilitatea cotațiilor sunt mult mai mari decât pericolele unor prețuri fixe și predictibile.
Eforturile Ungariei sunt încurajate de UE, din moment ce acestea rezonează cu țintele Bruxellesului. Liderii UE s-au întâlnit în mai la Bruxelles, unde au hotărât să creeze o piață unică, pentru costuri mai mici și pentru a permite centralelor electrice să funcționeze în continuare și să păstreze locurile de muncă.
„Nu este timp de pierdut. Proiectul va reduce prețurile și ar putea aduce economii la nivelul UE de 30 miliarde euro pe an, atât la gaze cât și la electricitate“, spune președintele Consiliului European, Herman van Rompuy.
UE are ca țintă interconectarea tuturor rețelelor naționale de gaze până în 2015.
Povestea cu final nefericit pentru Nabucco
Un element de bază al strategiei europene de reducere a dependenței energetice a fost gazoductul Nabucco, care ar fi trebuit să aducă gaze din regiunea Mării Caspice tranzitând Bulgaria, România și Ungaria cu destinația finală Austria. Însă companiile care exploatează gaze naturale în zona Mării Caspice au decis în iunie să-și livreze gazele către Europa printr-o conductă azero-turcă, gazoductul Trans-Adriatic Pipeline (TAP). Hotărârea a venit la un an după ce Azerbaidjan și Turcia au anunțat că vor să lanseze proiectul. La proiectul TAP participă companiile Statoil din Norvegia, Axpo din Elveția și E.ON Ruhrgas din Germania. Conducta va trece prin Grecia și Albania și va ajunge în Italia. Alegerea nu a fost o surpriză în condițiile în care piața italiană este una dintre cele mai mari din lume și mai dezvoltată în ceea ce privește infrastructura și facilitățile de stocare decât cele din România, Bulgaria și Ungaria.
Statoil, care deține 42% din TAP, este unul dintre principalii exploatatori ai câmpului Shah Deniz, de unde sunt extrase gazele transportate de gazoduct.
Cu Nabucco ieșit din peisaj și deoarece gazoductul South Stream ar aduce tot gaze rusești, pentru Ungaria devine mai importantă unificarea piețelor. Ministerul Dezvoltării a precizat că este interesat în continuare de gazele azere. Dar ruta TAP este departe de Ungaria, iar conectarea la ea presupune investiții importate în infrastructură în statele vecine. Cunoașterea exactă a alternativelor de aprovizonare este crucială pentru Ungaria deoarece în 2015 va fi renegociat contractul cu Gazprom.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.08.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu