Varujan Vosganian, ministrul economiei, s-a întâlnit la finele săptămânii trecute cu reprezentanții principalelor companii din sectorul siderurgic pentru a discuta planul european de acțiune pentru oțel lansat de curând, precum și modul cum acesta poate fi implementat la nivelul României.Planul de acțiune european este elaborat de România, Franța, Belgia, Luxemburg și Polonia cu sprijinul Comisiei Europene, iar în prezent Ministerul Economiei intenționează să realizeze o versiune românească a acestuia.
„În cadrul întâlnirii s-a stabilit ca în prima săptămână a lunii septembrie să continue discuțiile dintre oficialii Ministerului Economiei, asociațiile patronale, ministere și alte instituții publice reprezentative în ziua de luni, 2 septembrie, iar în perioada 3-6 septembrie să se discute separat cu fiecare companie siderurgică în parte“, au precizat reprezentanții Ministerului Economiei.
După încheierea discuțiilor, Vosganian intenționează să adune toate propunerile și împreună cu oficialii ministerului să întocmească un protocol care să fie agreat și de guvern pentru a putea fi pus în aplicare.
La întâlnirea de vineri au participat secretarul de stat din Ministerul Economiei Adrian Ciocănea și reprezentanți din ArcelorMittal Galați și Hunedoara, COS Târgoviște, Industria Sârmei Câmpia Turzii, TMK Reșița, Tenaris Silcotub Zalău, Remat Holding Co., Uniunea Producătorilor de Oțel din România, Federația Metarom și Societatea Română de Metalurgie. De asemenea, au fost prezenți reprezentanți ai unor instituții precum Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, Consiliul Concurenței, Ministerul Finanțelor Publice, Departamentul pentru Energie, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, Institutul Național de Statistică, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Comisia Națională de Prognoză.
„Vosganian vrea să afle care sunt doleanțele sectorului siderurgic și ce măsuri poate să ia în acest scop. Singura și cea mai importantă problemă este cea a energiei. Restul nu sunt probleme arzătoare. Am fost de curând la întâlnirea OECD de la Paris pe siderurgie și din datele lor rezultă că anul trecut investițiile în eoliene din România au reprezentat 2% din totalul la nivel mondial, care sunt suportate de o populație a României ce reprezintă 0,002% din populația globului și o industrie românească și mai firavă. Este un dezechilibru macro uriaș care se creează prin aceste certificate verzi aferente energiei regenerabile“, spune Petru Ianc, directorul general al Societății Române de Metalurgie, care a fost prezent la discuțiile de vineri.
Vosganian a anunțat în cadrul discuțiilor că a înființat o comisie interministerială (din care să facă parte reprezentanți ai Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, Ministerului Economiei, Ministerului Finanțelor Publice, asociații profesionale, patronate, sindicate) pentru gestionarea problematicii schimbărilor climatice, pentru o coordonare eficientă a activităților în această privință, precum și un grup de lucru comun pentru îmbunătățirea cooperării între industrie și autorități. Grupul comun este coordonat de comisia ministerială și dezbate impactul legislației pentru schimbările climatice asupra industriei.
În primele șase luni din acest an s-au emis certificate verzi în valoare de 288 mil. euro, aproape cât tot anul trecut, când companiile au plătit pe certificatele verzi circa 311 mil. euro.
Cel mai mare consumator de energie din România, Alro, cu circa 5% din consum, spune că pentru acest an are de plătit costuri suplimentare cu certificatele verzi în valoare de 56 mil. dolari fără TVA.
De la 1 iulie a intrat în vigoare o ordonanță prin care se amână plata unei părți din certificatele verzi care trebuia plătite în perioada 2013 - 2017 după această perioadă, povara certificatelor urmând să scadă în anii 2017 și 2018.
„Chiar dacă se amână plata certificatelor până în 2017, companiile din industrie trebuie să facă provizioane în contul acestora pentru că tot trebuie să le plătească, așa încât nu se rezolvă nimic cu această ordonanță, se creează mai multă confuzie“, este de părere Petru Ianc.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 26.08.2013.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu