România a revenit în 2013 pe excedent de cont curent pentru prima dată din 1990, iar surplusul s-a menținut în primele șapte luni din acest an, după ce înainte de izbucnirea crizei economice mondiale s-au înregistrat deficite de cont curent record, de peste 10% din PIB.Contul curent reflectă relația economiei României cu exteriorul, incluzând intrările și ieșirile de bunuri și servicii, de venituri și transferurile curente (banii trimiși de românii care lucrează în străinătate și fondurile europene).
Dacă în 2008 – anul cu cea mai mare creștere economică, de 7,3% – România avea un deficit de cont curent de 11,6% din PIB (16 mld. euro), anul trecut deficitul de cont curent a scăzut sub 4% din PIB, la 5 mld. euro, pentru prima oară în ultimii 10 ani. Pentru 2013 analiștii și-au ajustat prognozele pentru deficitul de cont curent în jur de 1% din PIB, fără să fie exclusă posibilitatea de a avea excedent pe întregul an.
Excedentul de cont curent reflectă îmbunătățirea exporturilor de bunuri și servicii, dar și declinul consumului și nivelul redus al investițiilor. Unii analiști consideră că excedentul din prima parte a acestui an a fost o veste „mai degrabă proastă“ și susțin că pentru a avea creștere economică rapidă trebuie să trăim cu deficit de cont curent.
Deficitul de cont curent mare a fost până în 2008 una dintre cele mai importante vulnerabilități ale României - penalizată de piețele externe și de agențiile de rating - în condițiile în care a trecut și de 13% din PIB, dar în ultimii ani s-a ajustat puternic.
Aspectul pozitiv legat de ajustarea deficitului de cont curent este dat de finanțarea mai ușoară a acestuia, reflectând diminuarea dependenței de fluxurile externe de capital. În 2012 investițiile străine directe, care au rămas la un nivel foarte modest, au reușit să acopere doar o treime din deficitul de cont curent.
Analiștii consideră că această ajustare a deficitului de cont curent a fost determinată mai degrabă de factori conjuncturali decât de o reechilibrare fundamentală a economiei. România a înregistrat în ultimii trei ani, în medie, un deficit de cont curent de 4,2% din PIB.
„Structural, România nu este în poziția de a avea excedent de cont curent. Putem avea excedent de cont curent doar dacă economia se ajustează foarte mult și creșterea economică este foarte mică sau avem scădere economică. Nu poți să ai și excedent de cont curent, și creștere economică rapidă când economia nu are economisire internă prea mare pentru a putea susține investiții mari fără a face apel la economisire externă (deficit de cont curent). Ca să avem creștere economică rapidă trebuie să trăim cu deficit de cont curent, pentru a acoperi diferența dintre economisire și investire. Economisirea internă nu este suficientă pentru a acoperi necesarul de investiții. Excedentul din prima parte a anului a fost o veste mai degrabă proastă“, spune Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank.
Economia a revenit pe creștere în 2011, după doi ani de recesiune, însă redresarea este fragilă. Anul trecut PIB-ul a urcat cu doar 0,7%, iar pentru acest an este anticipată o creștere economică de circa 2%.
Va fi excedent sau deficit de cont curent în 2013?
Majoritatea analiștilor și-au ajustat prognozele pentru deficitul de cont curent pentru întregul an 2013 în jur de 1% din PIB, dar sunt și specialiști care nu exclud posibilitatea de a avea chiar excedent de cont curent la sfârșitul anului.
Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, consideră că economia ar putea opera cu deficite de cont curent relativ mici sau chiar cu surplusuri până în 2018, iar economia va reveni la rate de creștere relativ înalte și stabile abia în anul 2016.
„Rata inflației și contul curent s-au comportat conform unor regularități istorice, odată ce criza internațională a atins România, în a doua parte a anului 2008. Inflația a scăzut relativ accelerat pentru o bună perioadă de timp, iar deficitul contului curent s-a redus drastic, transformându-se (pentru prima dată în ultimii 23 de ani) în surplus în prima parte a anului 2013.“ Este pentru prima dată în istoria ultimilor 23 de ani când economia va avea, la sfârșitul anului, atât inflația, cât și deficitul de cont curent la niveluri relativ joase, arată Croitoru într-un studiu.
Contul curent al balanței de plăți a reușit să rămână în primele șapte luni din 2013 pe excedent. Œn perioada ianuarie - iulie 2013 excedentul contului curent al balanței de plăți a fost de circa jumătate de miliard de euro, comparativ cu un deficit de 3 mld. euro în aceeași perioadă din anul 2012, pe fondul reducerii deficitului balanței comerciale (cu 2,22 mld. euro) și al majorării surplusului înregistrat de balanța serviciilor (cu 1,46 mld. euro).
La începutul anului analiștii estimau pentru întregul an 2013 un deficit de cont curent de 4% din PIB, apoi și-au ajustat prognozele spre 3% din PIB, pentru ca acum majoritatea economiștilor să estimeze un deficit cuprins în intervalul 0,6%-1,6% din PIB.
Există riscul ca o accelerare a procesului de dezintemediere financiară sau ieșiri substanțiale de investiții de portofoliu să determine o ajustare forțată a balanței de plăți și, implicit, o depreciere a leului în raport cu euro, susține Mihai Pătrulescu, senior economist UniCredit Țiriac Bank.
Excedentul de cont curent din prima parte a anului a fost determinat, în principal, de ajustarea balanței comerciale. Au fost trei factori care au contribuit la această ajustare: reducerea importurilor de energie, exporturi mai mari de mașini și componente auto și diminuarea importurilor de bunuri de capital (mașini și echipamente), care reflectă scăderea investițiilor, potrivit economistului-șef al Raiffeisen Bank.
Ce spun analiștii despre evoluția contului curent
Eugen Sinca, analist-șef la BCR
Credem că România va termina 2013 cu un excedent de cont curent de aproximativ 100 mil. euro, ceea ce reflectă pe de o parte îmbunătățirea exporturilor de bunuri și servicii, iar pe de altă parte situarea investițiilor și consumului la niveluri scăzute ca urmare a lipsei finanțării externe. Probabil că din 2014 vom reveni la deficite de cont curent minore, de 1-2 miliarde de euro pe an, în paralel cu revigorarea cererii interne. Scăderea comerțului retail și a lucrărilor de construcții din primele șapte luni ale anului este o expresie a încrederii scăzute a consumatorilor români, a restrângerii finanțărilor private pentru noi investiții și a întârzierilor în atragerea de fonduri europene.
Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank
Excedentul din prima parte a anului a fost o veste mai degrabă proastă. Structural, România nu este în poziția de a avea excedent de cont curent. Putem avea excedent de cont curent doar dacă economia se ajustează foarte mult și creșterea economică este foarte mică sau avem scădere economică. Nu poți să ai și excedent de cont curent, și creștere economică rapidă când economia nu are economisire internă prea mare pentru a putea susține investiții mari fără a face apel la economisire externă. Ca să avem creștere economică rapidă trebuie să trăim cu deficit de cont curent, pentru a acoperi diferența dintre economisire și investire. Economisirea internă nu este suficientă pentru a acoperi necesarul de investiții. Estimăm pentru 2013 un deficit de cont curent de aproximativ 1% din PIB.
Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Țiriac Bank
La șapte luni, aproximativ 63% din ajustarea contului curent a fost creată de reechilbrarea balanței comerciale a bunurilor. Deși deficitul comercial de bunuri a scăzut cu 55% an la an, această scădere a fost creată mai degrabă de factori conjucturali decât de o reechilibrare fundametală a economiei. Pentru anul 2013, anticipăm că balanța contului curent va consemna un deficit de 0,6% din PIB, urmat de un deficit de 1,1% din PIB în anul 2014. Însă există riscul că o accelerare a procesului de dezintermediere financiară sau ieșiri substanțiale de investiții de portofoliu ar putea induce o ajustare forțată a balanței de plăți și, implicit, o depreciere a leului în raport cu euro.
Florentina Cozmâncă, senior economist la RBS Bank
Surplusul de cont curent înregistrat în prima parte a anului este în primul rând rezultatul reducerii deficitului de balanță comercială ca urmare a îmbunătățirii cererii externe în contextul deteriorării cererii interne. Balanța din sectorul serviciilor s-a îmbunătățit, de asemenea, în prima jumătate a anului, în principal datorită serviciilor de transport care au fost susținute de creșterea exporturilor de bunuri. Considerăm că per total 2013 România va înregistra un deficit de cont curent în contextul în care surplusurile înregistrate de balanța transferurilor curente și a serviciilor nu vor fi suficient de mari încât să acopere deficitul comercial și al veniturilor. Însă estimăm că deficitul va fi în jur de 1,6% din PIB.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.09.2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu