Un sfert din creditele în lei acordate de bănci populației și firmelor din județele Sibiu, Suceava și Bistrița-Năsăud au ajuns restante la sfârșitul lunii iulie, dar cea mai dificilă situație este înregistrată în județele Vâlcea și Sălaj, unde o treime din împrumuturile în valută și respectiv cele în lei sunt achitate la timp, potrivit datelor BNR. La polul opus se află județele Dâmbovița (cu o pondere de 3% a restanțelor la valută) și Gorj (cu o pondere de 6% la creditele în lei).„Diferențele dintre restanțele la credite între județe nu sunt direct corelate cu datele pentru forța de muncă. Astfel, atât Gorj cât și Dâmbovița înregistrează o rată a șomajului mai mare decât Sălaj sau Vâlcea. Diferențele dintre nivelul restanțelor sunt induse cel mai probabil de dinamica companiilor locale sau de gradul de îndatorare al populației și companiilor“, comentează Mihai Pătrulescu, senior economist al UniCredit Țiriac Bank.
Ponderea restanțelor la creditele în valută depășea 35% în județul Vâlcea la finalul lunii iulie, împrumuturi de 118 milioane de euro fiind înregistrate cu întârzieri la plată. Nici creditele în lei ale vâlcenilor nu se află într-o situație mai bună, ponderea restanțelor fiind de 24%. Creditele restante în lei ale populației și companiilor din Sălaj se apropiau de 30% din total. Creditele restante la valută ajung la 25% în Sălaj.
Creditele restante la valută ajung la o cincime din total în Galați, Alba, Suceava, Bistrița sau Timiș. La lei, pragul de 20% este trecut de împrumuturile acordate de bancheri în județele Timiș, Giurgiu, Brăila, Maramureș și Arad.
La nivelul sistemului bancar, mai mult de 14% din creditele în valută înregistrează întârzieri la plată, ceea ce înseamnă un volum total al creditelor neperformante de 4,5 miliarde de euro. La creditele în lei, majoritatea credite de consum fără garanții, ponderea restanțelor este de 15%, iar volumul total al întârzierilor la plată ajunge la 12,9 miliarde de lei.
La valută ponderea restanțelor este cu un punct procentual mai jos decât la lei, dar a crescut vizibil în ultimii doi ani pe fondul volatilității cursului de schimb și în condițiile în care mulți clienți care au strâns din dinți la începutul crizei și și-au plătit ratele pentru a nu pierde bunurile puse garanție au intrat în incapacitate de plată după cinci ani de criză dură.
Unele calcule efectuate pe baza statisticilor BNR arată că bancherii închid lunar circa 2.000 de conturi de credite ipotecare. Restanțele la lei în schimb au crescut rapid la începutul crizei, dar ritmul s-a temperat ulterior.
„Rata de creștere a creditelor neperformante va încetini treptat, odată cu reintrarea activității economice pe un trend ascendent, dar și pe măsură ce activitatea de creditare se va îmbunătăți, iar creditele neperformante vor fi scoase din portofoliile băncilor. Rata creditelor neperformante este ridicată, dar îngrijorarea publicului ar trebui să fie diminuată de faptul că provizioanele aferente acestor credite neperformante au fost constituite“, consideră Florentina Cozmâncă, senior economist al RBS Bank.
După problemele care au explodat în ultimii ani, multe bănci au făcut analize de risc pe regiuni și monitorizează mai atent zonele cu probleme. De exemplu, Bistrița este unul dintre județele cu cele mai slabe economii, cu un PIB la jumătate față de media națională, în timp ce Galați este un județ dependent de două ramuri industriale care au fost afectate de criză - industria siderurgică și cea navală. Totodată, unii bancheri spun că în unele regiuni restanțele au explodat și din cauza fraudelor, în condițiile în care clienții au adus la bancă adeverințe de venit false pentru a obține credite.
Bancherii continuă să pună deoparte sume importante pentru a acoperi pierderile din credite neperformante, în condițiile în care mulți clienți nu dau semne că reușesc să revină la graficul de rambursare a datoriilor.
Ultimele date disponibile arată că valoarea provizioanelor constituite pentru acoperirea creditelor neperformante depășește 30 miliarde de lei (circa 7 mld. euro), conform standardelor IFRS.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.09.2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu