Prețul principalelor zece alimente din coșul de consum a crescut în cei cinci ani de criză cu 24%, cele mai mari creșteri fiind la paste făinoase (peste 50%), carne de pui (48%) și zahăr (39%).Zahărul, laptele și carnea de pui, principalele alimente care alcătuiesc coșul de consum, s-au scumpit în cei cinci ani de criză cu peste 30%, arată indicele alimentar al ZF, calculat pe baza prețurilor din hipermarketurile din Capitală.
ZF a urmărit prețurile a zece produse de bază în ultimii cinci ani și a analizat evoluția lor în perioada decembrie 2008 - septembrie 2013. Concluziile ZF sunt că într-o perioadă în care consumul a scăzut cu peste 15% (din 2008 până în vara acestui an) prețul coșului de consum realizat de ZF a crescut cu 24%, semn că actorii din lanțul de consum au încercat să suplinească scăderea vânzărilor prin majorări de preț.
„Creșterea de prețuri (de 24%, n.red.) în cei cinci ani de criză este în linie cu inflația (20% în aceeași perioadă - n.red.). Dacă analizăm și inflația și evoluția cursului de schimb putem observa diferențe de 4-5 procente“, spune Dragoș Cabat, analist financiar.
Aceste diferențe pot fi puse pe seama jucătorilor din comerț și producție, care este posibil să fi încercat să suplinească scăderea vânzărilor prin majorări de preț. „Totuși, consumul de produse alimentare nu a scăzut mult în criză deoarece românii nu au putut renunța la mâncare, iar prețurile alimentelor nu trebuia să crească în această perioadă.“ În cei cinci ani de criză salariul a avansat cu circa 20%, fără a reuși însă să acopere inflația.
Calculele Ziarului Financiar arată că per ansamblu, prețurile celor 10 produse analizate au crescut în perioada decembrie 2008 - septembrie 2013 cu 24%, cel mai mare avans fiind înregistrat la spaghete, pui și zahăr.
În aceeași perioadă în care prețurile produselor din hipermarketuri s-au scumpit cu 24% leul s-a depreciat în fața monedei europene de la 3,91 de lei în decembrie 2008 la 4,46 de lei în această lună. Astfel, deprecierea de 14% a monedei naționale este posibil să fie reflectată și în preț în special în cazul produselor importate.
Un kilogram de pui grill refrigerat ambalat costă acum în hipermarketuri 10,8 lei, cu 48% mai mult decât la finalul lui 2008, ultimul an de boom economic. De asemenea, cotletul de porc s-a scumpit cu circa 23% în aceeași perioadă.
„Prețul de facturare (la carne de pui, n.red.) a crescut cu 17% în această perioadă. Acestui avans trebuie însă să îi adăugăm creșterea TVA-ului (de la 19 la 24% în vara lui 2010, n.red.) și adaosul comercial practicat de hipermarketuri“, spune Grigore Horoi, președintele Agricola Bacău, unul dintre cei mai mari procesatori de carne de pasăre din România. El adaugă faptul că dacă ar fi ținut cont de evoluția prețului la materii prime, atunci prețul la carne de pui ar fi trebuit să crească cu 40%, însă producătorii au majorat doar cu cât a suportat consumatorul.
„Prețurile vor stagna în perioada următoare. Cu siguranță nu vor exista majorări, mai ales că prețul la cereale revine acum la normal“, explică Horoi. Prețul cerealelor s-a redus cu cel puțin o treime în această vară față de aceeași perioadă a anului trecut pe fondul unei recolte foarte bune, una dintre cele mai bune din ultimii zece ani.
Carnea nu a fost produsul care a suferit cea mai mare creștere de preț, ci pastele făinoase. Astfel, un pachet de spaghete Băneasa costă acum în hipermarketuri aproape 3 lei, față de 1,95 lei în 2008. Datele pentru indexul alimentar al ZF sunt culese de fiecare dată din hipermarketurile Real Cotroceni și Carrefour Orhideea. ZF a cules de fiecare dată prețurile acelorași produse, ale acelorași branduri, pentru a putea surprinde astfel mai bine evoluția.
Contactați de ZF reprezentanții Băneasa și cei ai Carrefour și Auchan (grupul francez a cumpărat 20 dintre hipermarketurile Real, printre care și unitatea din Cotroceni) nu au răspuns solicitării ZF privind motivul pentru care prețurile au crescut în criză. La aceeași solicitare nu au răspuns nici reprezentanții Romaqua (proprietarul Borsec), al căror produs s-a scumpit în criză cu 32%, și nici cei ai Friesland (Napolact). Prețul unui litru de Napolact a ajuns la aproape 4,6 lei de la 3,5 lei în urmă cu cinci ani.
Scade prețul la ouă
La polul opus, singurul produs al cărui preț a scăzut în criză dintre cele zece analizate de ZF, a fost cel al ouălor. Astfel, un cofrag de zece bucăți costă acum 4,7 lei față de 6 lei în anii de boom.
„Scăderea prețului la ouă este un fenomen la nivel european. Anul trecut a fost un an bun pentru producători, unii dintre ei nu au reușit să se alinieze standardelor impuse de UE astfel oferta a fost mică și prețul a urcat. În acest an s-au mai aliniat o serie de producători, a scăzut și consumul, astfel că au fost perioade când costul de producție era 0,4 lei, de la poarta fermei pleca cu 0,18 lei iar la raft ajungea la 0,3 lei bucata“, explică Grigore Horoi. El spune că prețul trebuie să crească în perioada următoare altfel vor muri mai mulți jucători care anul acesta au trebuit să se mulțumească să trăiască din rezervele de anul trecut.
De o săptămână Ziarul Financiar a lansat un exercițiu jurnalistic prin care analizează principalele modificări care au intervenit în economia României din 2008, anul care a marcat startul crizei financiare, și până acum. Obiectivul este de a surprinde evoluția unor indicatori-cheie din economie, pornind de la prețul unor produse, apariția și dezvoltarea unor piețe noi și până la modul în care au trecut prin criză branduri și companii-cheie din economia locală.
Cum se realizează indexul ZF
ZF precizează că Indexul Alimentar pe care îl calculează periodic este realizat primar, jurnalistic, cu prețurile afișate la raft în magazinele Real și Carrefour, iar prețul final este calculat ca o medie între cele două rețele de magazine, nefiind publicat pe fiecare rețea în parte. Mai mult indexul nu ia în considerare promoțiile sau fluctuațiile de preț pentru anumite categorii de alimente, proveniență sau calitate. De asemenea, când calculează acest index, ZF ia în calcul numai un număr limitat de produse de bază (10) față de 60.000 câte ar fi într-un magazin. ZF nu are pretenția de a fi un institut de statistică sau o companie de cercetare, care culeg date mult mai amănunțite. În aceste condiții, indexul ZF este doar orientativ, iar procentul de creștere sau scădere a prețului nu poate fi aplicat la întreg portofoliul de produse dintr-un magazin.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.09.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu