Isărescu susține că a avut politică anticiclică, deși a tot ținut dobânda înghețată

Politica monetară a avut o conduită “anticiclică” atât înainte, cât și după declanșarea crizei financiare globale, susține guvernatorul BNR Mugur Isărescu într-o prezentare postată pe site-ul instituției.

Cu alte cuvinte, BNR a dus o politică restrictivă în faza de expansiune economică de până în 2008 inclusiv, iar în perioada de recesiune a avut o abordare “stimulativă”.

Cât de stimulativă a fost însă politica monetară în anii de recesiune brutală pe care i-a cunoscut România rămâne un subiect de dezbatere, BNR menținându-și preocuparea pentru reducerea inflației și de-abia mai recent considerând necesară transmiterea unui semnal de încredere pentru economie.

Până în februarie 2009 BNR a ținut dobânda de politică monetară la maximul istoric de 10,25% atins în august 2008, economia intrând în perioada de criză cu dobânzi foarte ridicate la creditele în lei.

Din 2009 și până în mai 2010 dobânda-cheie a coborât până la 6,25%, nivel la care a înghețat apoi mai bine de un an, deși economia se zbătea în recesiune.

În noiembrie 2011 BNR a reluat relaxarea politicii monetare, oprindu-se însă din nou în martie 2012 la nivelul de dobânda de 5,25%. A trebuit să mai treacă peste un an pentru ca dobânda să scadă din nou, în iulie 2013, la 5%. Luna trecută pasul de scădere s-a iuțit la jumătate de punct și dobânda a ajuns la 4,5%, BNR vorbind în premieră în acest context despre redresarea creditării, refacerea încrederii și premisele unei creșteri economice echilibrate și de durată.

Isărescu spune în prezentarea amintită că în economiile dezvoltate ratele dobânzilor de politică monetară au fost reduse până spre zero pentru a evita riscul deflației, în timp ce în economiile emergente șocurile de ofertă au împiedicat reducerea mai abruptă a dobânzii.

La nivelul regiunii din care face parte România, băncile centrale din Polonia și Ungaria au folosit însă și folosesc activ pârghia dobânzii pentru stimularea economiilor.

În limbaj de catedră, Isărescu spune că BNR a acționat în sensul asigurării unui cadru macroprudențial adecvat restabilirii echilibrelor economice și menținerii stabilității financiare.

Conform altor interpretări, BNR a acționat pe parcursul crizei pentru evitarea unei deprecieri masive a leului în raport cu euro, aceasta constituind o explicație și pentru perioadele lungi de înghețare a dobânzii. Banca centrală a intrat în perioada de criză cu o rezervă valutară de 26 mld. euro în septembrie 2008 la o datorie externă pe termen scurt de peste 20 mld. euro, iar la începutul lui 2009 a contribuit la decizia de contractare a uriașului împrumut de 20 mld. euro de la FMI, UE și BM care i-a permis să elibereze o parte din rezervele în valută ale băncilor comerciale și cu toate acestea să majoreze apoi treptat rezerva valutară a țării la peste 33 mld. euro. Acum BNR mai are de rambursat circa 6 mld. euro din împrumut, iar Ministerul Finanțelor peste 8 mld. euro, urmând probabil ca rezerva valutară să coboare.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Razvan Voican