Iubită în Germania, urâtă în alte state, „mama“ Angela Merkel nu s-a temut o clipă că nu va câștiga alegerile, deși „domnia“ ei s-a suprapus uneia dintre cele mai dure crize europene

Considerată de unii plictisitoare iar de alții model de civilizație, campania electorală din Ger­mania s-a scurs până ieri, ziua alegerilor, în liniște, co­lorată de panourile electorale și de discuții legate aproape exclusiv de problemele domestice într-o atmosferă în care criza din zona euro pare să-și fi luat vacanță. Cursa electorală a cancelarului Angela Merkel pentru al treilea mandat arată că ea este iubită de nemți și nu a fost niciodată pusă în pericol de ceilalți candidați. Lupta se duce de acum pentru cucerirea locurilor din Parlament, acolo unde deciziile lui Merkel pot fi cu adevărat împiedicate.

Cumințenia campaniei electorale a fost mai evidentă ca oricând ieri, ziua celor mai așteptate alegeri din acest an din Europa. „Mama“ Merkel, așa cum este alintată de suporterii săi creștin-democrați, a votat ieri alături de soțul ei Joachim Sauer într-o sală a unei universități berlineze. Ea nu a vorbit nici mulțimii, nici reporterilor, iar după vot cuplul s-a îndreptat direct spre aparta­mentul pe care-l ocupă de mult timp în Berlin, scrie The New York Times. Merkel reprezintă două premiere pentru Germania. Ea este primul cancelar femeie și primul cancelar venit din Germania de Est. „Domnia“ ei s-a suprapus uneia dintre cele mai tulburi perioade din istoria țării de după reunificare.

Principalul contracandidat, social-democratul Peer Steinbrück, a votat de dimineață la Bonn, în circumscripția lui electorală, apoi și-a postat pe Twitter o imagine cu el lângă urna de vot cu mesajul „Fă așa cum fac și eu“. În campanie, Steinbrück, fost ministru de finanțe sub guvernarea Merkel între 2005 și 2009, a încercat să dea judecăților îndelung gândite ale lui Merrkel aspectul unui proces greoi de luare a deciziilor.

„Mutti“ Merkel

Însă nemții o iubesc pe „mutti“ Merkel, dovadă fiind faptul că, de la începerea crizei, multe guverne din Europa au căzut, în timp ce cel de la Berlin s-a impus pașnic la nivel național și european sub con­ducerea lui Merkel cu o putere mai mare ca nicicând. De ce? Pentru că ea cere puțin de la ei, explică sociologul Ulrich Beck într-un articol publicat de presseurop.eu. Și pentru că Merkel exercită un nou stil de putere în Europa, un stil pe care sociologul îl denumește „Merkia­vellism“, o combinație de nume între Merkel și Machiavelli. Ideea lui Beck pornește de la întrebarea pusă de Machiavelli în lucrarea „Prințul“: „Este mai bine să fii iubit sau să fii temut?“. Concluzia filozofului și omului politic italian este că „ar trebui să fii și iubit, și temut, dar doarece este greu ca aceste două lucruri să stea împreună, este mult mai sigur să fii temut decât să fii iubit, dacă ar trebui aleasă una din cele două“. Merkiavelli aplică acest principiu într-un mod nou. Ea este temută în străinătate, impunând Europei strategia Germaniei de ieșire din criză și de dez­voltare a zonei euro și Uniunii Europene, dar este iubită la ea în țară.

Pentru națiunile altor țări, precum Grecia și Spania, politicile de austeritate impuse de guverne la presiunea Berlinului reprezintă acte monstruoase de injustiție. Nu acesta este cazul în Germania. Aici con­sen­sul este aproape total. Principalele par­tide de opoziție, social-democrații și eco­logiștii, au atacat detaliile programelor de austeritate ale lui Merkel, dar i-au apro­bat ideile în parlament, notează The Guardian.

Unele din puținele valuri care au tul­burat campania sunt făcute de Alternativa pentru Germania, un partid tânăr, de doar șapte luni, format din academicieni renegați, avocați și jurnaliști care cer „demontarea ordonată“ a zonei euro și revenirea la marca germană. Popularitatea lor a crescut puternic aducându-l la un pas de parlament.

Comentatorii străini despre Germania și alegeri:

„De mult timp un partid atât de extrem nu a câștigat atât de multă popularitate“

Mazen Hassan, profesor de științe politice la Universitatea Cairo, este surprins nu doar de numărul posterelor electorale care au invadat străzile Germaniei, ci și de conținutul acestora. „Nu sunt așa de agresive precum m-am așteptat“. Pe un poster al Partidului de Stângă este scris „100% social“. Campania electorală nu s-a remarcat prin atacuri politice.

Chunrong Zheng, profesor la Universitatea Tongji din Shanghai, regretă că partidele mari din Germania au mizat în campania electorală aproape exclusiv pe problemele interne ale țării – cu o excepție, Grecia. „Întrebarea despre viitorul Europei lipsește, în special acum când criza pare că încet se îndepărtează“. El a remarcat că această problemă a fost abordată doar de partidele mici, precum cel eurosceptic Alternativa pentru Germania.

Vasiliki Georgiadou, profesor la Universitatea Panteion din Atena, spune despre Alternativa pentru Germania că despre acest partid s-a scris mult în presa elenă și explică că formațiunea s-a născut din protestul contra politicilor guvernului de a salva moneda euro și are clar o doctrină care atacă Grecia. „De mult timp un partid atât de extrem nu a câștigat atât de multă popularitate“.

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.09.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru