Efectele falimentului Lehman Brothers din urmă cu cinci ani se simt și azi pe piețele financiare și în economia globală. În timp ce bursele internaționale, ținute în perfuzii de băncile centrale, și-au mai revenit, cele mai puternice economii ale lumii suferă în continuare, afișând creșteri nesemnificative sau chiar scăderi.Acum cinci ani de zile, pe 15 septembrie, nimeni nu-și imagina că lumea va fi zguduită de cel mai răsunător faliment din istorie, cel al băncii americane Lehman Brothers, ale cărui efecte persistă până în ziua de astăzi.
România, care în 2008 avea o creștere economică „chinezească“, de 7-8%, și era văzută de toți analiștii ca având perspective puternice de creștere, a fost îngenunchiată în două luni de înghețarea creditării ca efect al valului de criză din exterior și al prăbușirii bruște a exporturilor.
Căderea băncii Lehman Brothers a fost momentul zero al crizei financiare, care s-a propagat cu rapiditate din SUA și a lovit puternic toate statele, în special economiile mai puțin dezvoltate, dependente de fluxurile de investiții străine și de cererea externă, și care a declanșat cea mai puternică recesiune de după al doilea război mondial.
Indicele BET, care urmărește evoluțiile celor mai importante zece companii listate pe bursa de la București, este în prezent cu numai 4,4% peste nivelul înregistrat pe data de 12 septembrie 2008, ultima zi bursieră anterioară prăbușirii băncii de investiții americane Lehman Brothers. Ziua de vineri, 12 septembrie 2008, este ultima zi în care investitorii din lumea întreagă au mai sperat că există soluții de ieșire rapidă din criza financiară și că totul va reveni la normal. Următoarele zile au fost unele de foc, în care autoritățile americane și marii bancheri din centrul financiar al lumii, Wall Street, s-au trezit peste noapte că trebuie să salveze una dintre cele mai puternice patru bănci de investiții din lume, care până atunci nu dăduse niciun semn de slăbiciune.
Negocierile au fost dure și s-au întins până târziu în noapte, dar nu au adus soluția sperată de toată lumea. Astfel că luni, 15 septembrie 2008, Lehman Brothers a depus actele pentru intrarea în faliment, iar bursele din întreaga lume s-au cutremurat. Falimentul Lehman Brothers a schimbat paradigmele sistemului financiar mondial, pentru că în acel moment acesta a clacat, iar banii care irigau economiile s-au blocat în bănci și n-au mai circulat.
Toate măsurile luate de state, de băncile centrale care au pompat sute de miliarde de dolari și de euro pe piețe, nu au reușit să oprească intrarea în recesiune a economiei globale și ștergerea de pe bursele internaționale a peste 40% din valoarea companiilor în doar câteva luni.
Deși au trecut cinci ani de la debutul crizei, România are încă o creștere economică fragilă și mai mult ca oricând se confruntă cu o lipsă acută de investiții, iar creditarea este în continuare înghețată. Principalul indice al bursei de la București, BET, deși se situează peste nivelurile din momentul falimentului Lehman Brothers, în ultimii ani mai mult a bătut pasul pe loc, astfel că actuala valoare, de 5.848 de puncte, se află sub pragul la care ajunsese în anul 2010, de 6.100 de puncte.
La fel ca și investițiile, lichiditatea bursei de la București se menține la cote de avarie și nicio companie privată nu a îndrăznit în acești cinci ani să facă pasul pe bursă pentru a se finanța.
SUA, țara de unde a pornit criza financiară, o duce cel mai bine în prezent, economia și indicii pieței americane revenindu-și rapid pe fondul măsurilor fără precedent luate de banca centrală a SUA, Fed, care a injectat mii de miliarde de dolari în sistemul bancar și a redus rapid dobânzile la zero.
Celui mai popular indice american, Dow Jones Industrial Average, i-au trebuit însă mai mult de șase ani să-și depășească maximele istorice, abia anul acesta sărind de pragul record de 14.200 de puncte. În prezent indicele a atins 15.376 de puncte, nivel cu 40% mai ridicat decât la momentul falimentului băncii americane Lehman Brothers.
Hank Paulson, fostul președinte și director al băncii Goldman Sachs, care se afla la conducerea Trezoreriei SUA în timpul crizei și a contribuit la lansarea programului de 700 de miliarde de dolari gândit de SUA pentru a împiedica prăbușirea sectorului financiar, spune că lumea a fost lovită în 2008 de o furtună care nu are loc decât o dată la 100 de ani.
„Am interacționat în timpul crizei cu mulți directori ai firmelor importante. Unii dintre aceștia erau mai capabili decât alții. Cred că erau cu toții bine intenționați și se confruntau cu o criză cum nu mai întâlniseră în toată viața lor. Era o furtună cum are loc doar o dată la 100 de ani. Excesele erau acumulate de mulți ani. Majoritatea dintre ei s-au descurcat bine sub presiune și au făcut tot ce au putut pentru a coopera. Cred în programul de stimulare economică introdus de Ben Bernanke. Este remarcabil faptul că economia americană a crescut cu rate de 2% începând din 2009, chiar dacă avansul PIB este lent“, a declarat Hank Paulson, citat de CNBC.
Criza financiară s-a transferat în Europa, ulterior luând forma crizei datoriilor suverane, deoarece statele s-au îndatorat ca să salveze băncile și deficitele au crescut pentru a amortiza scăderea economică. Rând pe rând au căzut Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania, Italia și în ultima perioadă și Franța este afectată puternic.
Europa s-a rupt în două, pe de o parte Germania și țările nordice care au rezistat mult mai bine șocului cauzat de criza financiară, iar de cealaltă parte statele de la periferia zonei euro, care au fost forțate să aplice măsuri de austeritate fără precedent. Aceste măsuri au avut însă efecte dezastruoase la nivelul economiei, au determinat una dintre cele mai lungi recesiuni din ultimele decenii și au tras în jos indicii bursieri.
Germania s-a menținut pe linia de plutire doar cu ajutorul exporturilor. indicele gernan DAX se află în prezent cu 40% peste nivelul de la momentul „zero“ al crizei financiare, și-a depășit anul acesta pragul istoric și a marcat o creștere de aproape 12% în ultimul an.
De cealaltă parte Grecia este în continuare devastată, nereușind să-și oprească declinul economic cauzat de măsurile dure de austeritate și presiunea supraîndatorării. Acest lucru s-a văzut și pe bursa din Grecia, ai cărei indici se află în prezent la o treime față de perioada de dinainte de criză.
Nici statele europene considerate ca fiind mature, precum Franța și Italia, nu o duc foarte bine, principalii indici bursieri din aceste țări fiind cu 1,3% și respectiv 31,6% sub cel de la momentul căderii Lehman Brothers.
Fed a dat în ultima perioadă tot mai multe indicii că va diminua infuziile de bani în economia americană și ar putea pune capăt erei banilor ieftini, doar această știre declanșând recent un șoc pe piețele BRIC, precum China, India și Brazilia, ale căror monede s-au depreciat puternic în ultimele luni, iar dobânzile au sărit brusc pe piața interbancară. Acesta ar putea fi un semn că mulți nu își imaginează încă o lume care să funcționeze fără miliardele de dolari pompate de SUA în economia mondială și a banilor ieftini.
Ar putea astfel să mai treacă mulți ani până când finanțele mondiale se vor „decupla de la aparate“ și vor funcționa pe cont propriu fără un ajutor din exterior, iar criza financiară mondială va fi depășită definitiv.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 16.09.2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu