Nokia s-a predat de tot la Microsoft. „Întrebarea este dacă din două companii slabe iese una puternică. Eu mă îndoiesc“

Microsoft va plăti 5,44 miliarde de euro cash pentru divizia de telefoane a Nokia. Tranzacția era așteptată, gigantul software american fiind singura alternativă pentru ca Nokia să nu se afunde și mai mult

Sindicatele de la Nokia au fost de acord cu preluarea

De-a lungul a aproape 150 de ani, Nokia s-a transformat dintr-o fabrică de cauciucuri în cel mai mare producător de telefoane mobile

În numai patru ani de zile, simbolul economiei finlandeze s-a prăbușit pentru simplul fapt că nu a văzut venind smartphone-ul.

După doi ani de „logodnă“, în care un partener venea cu telefoanele și celălalt cu software-ul, Nokia și-a legat definitiv destinul de Microsoft, ambele companii făcând eforturi pentru a mai avea un cuvânt de zis pe piața ultracompetitivă a telefoniei mobile. Microsoft va plăti 5,44 miliarde de euro (7,2 miliarde de dolari), bani gheață, pe practic jumătate din afacerile Nokia, preluând totodată și un portofoliu consistent de brevete de invenție, scrie Bloomberg.

Un număr de 32.000 de salariați ai Nokia vor fi transferați la Microsoft. CEO-ul Nokia însuși, Stephen Elop, va reveni și el la compania americană, după trei ani în Finlanda, pentru a conduce divizia de telefonie mobilă. Elop a fost în trecut directorul diviziei de software de afaceri a Microsoft, iar acum este văzut ca un potențial succesor al lui Steve Ballmer. Actualul șef al Microsoft, care deține postul din anul 2000, a spus recent că se va retrage în cel 12 luni.

„Este un pas îndrăzneț către viitor – o mutare win-win pentru angajați, acționari și consumatori ai ambelor companii“, a declarat Ballmer. El a descris achiziția Nokia ca un eveniment-cheie în transformarea com­paniei dintr-un producător de software într-un furnizor de dispozitive și servicii.

Risto Siilasmaa, șeful boardului Nokia și CEO interimar, a spus că negocierile cu Microsoft au început în ianuarie-februarie, iar în final opțiunea vânzării a fost aleasă deoarece reprezenta cea mai bună soluție pentru companie și acționari. El a negat că Elop, care a plecat de la Microsoft în 2010 pentru a prelua conducerea Nokia, ar fi fost o „cârtiță“ trimisă pentru a pregăti terenul, potrivit Financial Times.

Pentru Microsoft, preluarea Nokia va reprezenta un pariu substanțial pe hardware, într-un moment când scăderea vânzărilor de PC-uri îi amenință cererea pentru sistemul de operare Windows.

Ultimul pionier a ieșit din peisaj

Astfel, compania americană va deveni ultimul dezvoltator de sisteme de operare pentru smartphone-uri care își face intrarea în producție. Apple își asamblează propriile telefoane, pe care le echipează cu sistemul iOS. Google a dobândit propria serie de telefoane pentru sistemul propriu de operare, Android, anul trecut, prin preluarea Motorola Mobility.

Odată cu finalizarea tranzacției, care necesită aprobarea acționarilor, ultimul dintre pionierii industriei de telefonie mobilă, respectiv Motorola, Nokia și Ericsson, se va despărți de domeniul în care s-a consacrat. Ericsson a produs telefoane în parteneriat cu Sony timp de un deceniu, dar a renunțat la această afacere tot anul trecut. Conducerea producătorului canadian BlackBerry, altă dată preferatul mediului de business, ia acum în calcul vânzarea companiei.

Cu ce rămâne Nokia

Acordul cu Microsoft prevede și că Nokia va ceda timp de 10 ani licențele pentru invențiile asociate telefoanelor mobile, în schimbul sumei de 1,65 miliarde de euro. După vânzarea diviziei de telefoane, Nokia va rămâne cu 56.000 de angajați și se va concentra pe activitățile din domeniul echipamentelor pentru rețele de telecomunicații, derulate până recent în parteneriat cu nemții de la Siemens. Nokia a preluat anul acesta participația Siemens la compania mixtă, pe care a redenumit-o Nokia Solutions and Networks. Cei mai mari concurenți pe acest segment sunt tot foști sau actuali producători de telefoane, respectiv Ericsson, Alcatel-Lucent, Huawei și ZTE.

Oficialii companiei Nokia au anunțat și că vor păstra divizia de servicii de navigație, numită HERE, cât și cea de dezvoltare de tehnologii.

De la hârtie la cabluri și la cele mai vândute electronice

Compania Nokia a fost înființată în 1871, preluând denumirea râului Nokianvirta, și a parcurs peste 100 de ani ca producător de hârtie, cauciucuri, cizme de cauciuc și cabluri.

Nokia a produs în anul 1987 primul telefon mobil, denumit Mobira Cityman. Telefonul a fost poreclit mai târziu „Gorba“, după apariția unei fotografii în care fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov folosea terminalul finlandez. Dispozitivul avea o greutate de 800 de grame și un preț de 24.000 mărci finlandeze, echivalentul curent a 4.650 euro.

În 1992, Nokia a vândut afacerile care nu aveau legătură cu telefonia mobilă și a lansat primul telefon GSM. Cel mai mare succes al companiei a fost Nokia 1100, lansat în 2003, care s-a vândut în 250 milioane de unități și este până în ziua de azi cel mai de succes produs electronic de consum la nivel mondial.

Vlad Popescu

Nokia în secolul XXI: cotă de piață în scădere și mutarea producției în Asia

Nokia a fost lider pe piața mondială a telefoanelor mobile de la sfârșitul anilor ‘90 până în 2012, când a fost detronată de Samsung după mai mulți ani de declin, începând de la apariția iPhone, în 2007.

Capitalizarea de piață a Nokia a atins nivelul record în 2008, la 250 mi­liarde de dolari, dar a scăzut cu peste 90% în ultimii cinci ani, declin reflectat și de prețul agreat în tranzacția cu Microsoft.

Directorul general al Nokia, Stephen Elop, numit în 2010 cu misiunea de a revigora afacerile companiei în domeniul smartphone, a luat o serie de decizii controversate în Finlanda, care au prefigurat vânzarea diviziei de telefoane mobile către Microsoft.

Anterior, Elop a fost vicepreședinte la Microsoft pentru divizia business, fiind responsabil de pachetul de software Office. După preluarea conducerii Nokia, executivul de naționalitate canadiană a renunțat la sistemele de operare utilizate de grupul finlandez, adoptând platforma Windows Phone dezvoltată de Microsoft printr-un parteneriat strâns între cele două companii, marii întârziați ai revoluției mobile.

Nokia și Microsoft au o relație strânsă datorită lui Stephen Elop, fost director la compania americană și arhitectul acordului prin care Nokia a pus Windows pe smartphone-urile proprii. AFP/Mediafax Foto

Deși asocierea a impus platforma Microsoft ca al treilea jucător pe piața smartphone, Windows Phone depășind în acest an BlackBerry - un alt lider decăzut -, mica victorie este una amară având în vedere că Apple și Google controlează 90% din sector, iar creșterea tot mai timidă a pieței pare să fie de partea producătorilor chinezi de terminale low-cost. Sistemul de operare Windows Phone a ajuns la o cotă de piață de 3,7% în trimestrul al doilea, cu 8,7 milioane de smartphone-uri co­mercializate - aproape dublu față de nivelul din aceeași perioadă a anului trecut - marea majoritate produse de Nokia.

După instalarea la Nokia în 2010, Elop a anunțat peste 20.000 de concedieri și a închis toate unitățile de producție din Europa, transferând activitățile în locații care oferă costuri mai mici, precum India și China. Parte a programului de restructurare, Nokia a anunțat în luna septembrie a anului 2011 închiderea fabricii din România, din Cluj, și concedierea a 2.200 de angajați. Grupul finlandez începuse producția la Jucu, Cluj, în februarie 2008, investiția în fabrică ridicându-se la 60 milioane euro.

Elop a demisionat din funcția de CEO al Nokia odată cu anunțarea tranzacției și va reveni la Microsoft, unde va conduce divizia de produse electronice și servicii conexe. Pe lângă smartphone-uri, divizia va produce consola de jocuri video Xbox și tabletele Surface. Canadianul este totodată unul dintre principalii candidați la funcția de CEO al Microsoft, Steve Ballmer anunțând recent că va demisiona în termen de 12 luni.

Investitorii se bucură, analiștii spun că Nokia și Microsoft au prins ultimul tren

Anunțul tranzacției a fost primit cu entuziasm de investitori, acțiunile Nokia crescând cu 45% în deschiderea bursei de la Helsinki, cea mai bună evoluție din 1991. Analiștii au salutat de asemenea decizia Microsoft de a intra în activitatea de producție a telefoanelor, apreciind sinergia dintre experiența în software a companiei americane și cea în hardware a finlandezilor.

Ian Fogg, ana­list la firma IHS Electronics & Media, a declarat pentru BBC că strategia Microsoft este una cu riscuri mari, dar oferă și posibilitatea unei re­com­pense mari. „Noua companie are un drum lung în față pentru a aduce Windows Phone într-o poziție de concurent viabil pentru Android și iPhone“, a spus el.

În al doilea trimestru din 2013, Nokia a livrat 7,4 milioane telefoane cu Windows, în timp ce Apple a vândut 31,2 milioane de iPhone-uri, iar numărul de unități vândute cu sistemul Android a fost de 185 de mi­lioane.

De aceeași părere a fost și Ben Wood, analist-șef la CCS Insight. „Cum telefoanele mobile sunt platformele cu cea mai rapidă creștere, considerăm mutarea un pariu curajos, dar întru totul necesar, al Microsoft. Segmentul telefoanelor mobile trebuie să fie de bază pentru businessul Microsoft pe viitor.“

Alți analiști au considerat însă că ambele companii s-au trezit prea târziu pentru a mai putea concura cu ceilalți jucători de pe piața telefoanelor. „Întrebarea este dacă din două companii slabe iese una puternică. Eu mă îndoiesc“, apreciază Paul Budde, consultant în teleco­municații, citat de Bloom­berg.

„Atât Nokia, cât și Microsoft au ratat trenul smartphone-urilor și este extrem de dificil să vină din urmă acum.“

În Finlanda, vestea a lovit dur chiar și în investitorii care o vedeau ca pe o ultimă speranță pentru Nokia, cândva cel mai mare an­gajator din țară și un mare contributor la PIB.

„Sunt ambivalent, pentru că sunt finlandez. Ca finlandez, nu pot agrea această înțelegere. Pune punct unui capitol din povestea Nokia“, a declarat Juha Varis, manager de portofoliu la Danske Capital, un fond care deține și acțiuni la Nokia.

„Pe de altă parte, poate a fost ultima ocazie să mai vândă ceva“, a adăugat el, citat de Thomson Reuters.

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.09.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Radu Bostan