„România nu gustă cianura“, „Dacă vreți să săpați, vă așteptăm la Metroul București“, „România e minată de un guvern corupt“. Acestea sunt doar câteva dintre mesajele pe care le purtau cei peste 1.000 de protestatari care s-au adunat adunat marți seara, pentru a treia zi, în Piața Universității, împotriva proiectului minier Roșia Montană.În localitatea din județul Alba se găsește cel mai mare zăcământ de aur din România, în valoare de 14 miliarde de dolari. Principala temere legată de acest proiect este metoda de extracție care presupune folosirea cianurii.
Deși mișcările de stradă nu par a avea vreun efect asupra guvernului, nimeni din cabinetul Ponta neavând vreo poziție oficială față de acest fenomen care se derulează pe străzile României, tinerii sunt deciși să continue.
„Nu cred în proiectul Roșia Montană în primul rând pentru că va aduce un prejudiciu enorm. M-am documentat. Nu sunt încă un idealist ieșit în stradă, iar argumentele economice sunt praf în ochi. Cred că prin acest proiect se vor forma foarte puține locuri de muncă de calitate. Aici nu este vorba că vin alții și ne iau aurul, ci este vorba că astfel de exploatări nu aduc niciun progres în comunitățile în care se derulează. Uită-te la Africa și la diamantele lor. Nu am ieșit în stradă de ignoranți ce suntem. Este o elită aici. O investiție înseamnă ceea ce se creează în jurul ei, dar să iei niște oameni și să-i duci în mină, asta nu este o investiție“, spune Cristina, 28 ani, absolventă de Sociologie, care lucrează la o firmă de studii de piață.
Cristina nu era singură, ci alături de alți prieteni, cu care a ieșit în fiecare seară la Universitate să strige împotriva proiectului Roșia Montană.
„Au venit oameni cu familii, cu copii. Sunt foarte dezamăgită de modul în care a fost mediatizat protestul de aici. Ai mii de oameni în stradă, iar la TV se fac emisiuni despre copilul Elenei Băsescu. Aici este un fenomen“, spune Cristina. Potrivit acesteia, nu există un lider declarat al acestei mișcări.
„Ne-am organizat pe Facebook. Societatea civilă funcționează online, așa cum a fost și în Istanbul, așa cum a fost și în Cairo“, spune Cristina.
Jandarmul, inamicul național
Discuția cu Cristina a avut loc în jurul orei 22:00, când, după ce nu au reușit să rupă lanțul de jandarmi de la Universitate, protestatarii s-au organizat rapid și au ajuns pe Calea Victoriei, acolo unde aveau să stea până după miezul nopții. Nu au fost incidente. Unii ridicau gunoaiele de pe jos, alții culegeau mărunțișul auriu de 50 de bani căzut din buzunarele prietenilor de protest.
Automat, jandarmii s-au transformat în inamicii mulțumii. Un tip cu ochelari băga o cameră în fața unui jandarm și-i spunea: „Sunteți trădători de țară. Ați trădat țara!“, uitând poate de toate digurile construite de jandarmi la inundații sau de bătrânii scoși de sub zăpezi tot de acești oameni. Jandarmul încerca să-l evite. Realizând aspectul oarecum ridicol al situației, mai ales că demonstrația era pașnică, până la urmă a intervenit unul dintre protestatari și l-a luat pe furiosul cu camera care găsise trădătorul de țară.
„Au fost incidente? Câți oameni sunt aici?“ Jandarmul nu a dorit să răspundă, dar mi-a zis să fac o solicitare la Biroul de Presă.
„Am votat acest guvern și-mi pare rău“
De ce ies însă tinerii în stradă împotriva unei investiții, mai ales în contextul în care în Roșia Montană este un șomaj de 80%? Câți dintre cei care umplu străzile de la Universitate au fost în localitatea din Alba unde stă un munte de aur?
„Am fost la Roșia Montană acum trei ani. Este o zonă în care poți face de toate, rafting, schi“, spune Andrei, 28 de ani, antreprenor. De ce nu s-a făcut până acum și pe ce drumuri ajungi la Roșia Montană, când abia la finalul anului trecut România a putut finaliza Autostrada Soarelui, un drum de 200 de kilometri, început în urmă cu 25 de ani?
„Acolo este declarată o zonă monoindustrială, iar banii nu vin în astfel de zone. Imaginați-vă că deodată Valea Prahovei ar deveni o zonă monoindustrială“, explică Andrei, care a votat acest guvern la ultimele alegeri. „Am votat și-mi pare rău“, spune el. Premierul Ponta a aprobat în guvern proiectul de la Roșia Montana, dar a spus că în calitate de deputat va vota împotriva proiectului în parlament.
Ionuț, 31 de ani, un inginer din București, spune că garanțiile de mediu cu care vine Roșia Montană Gold Corporation sunt insuficiente.
Potrivit acordului privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană, costurile totale de închidere și reabilitare a amplasamentului minier sunt estimate la 146 de milioane de dolari. Garanția de mediu este de 25 de milioane de dolari.
„Când pleacă, nu-ți mai rămâne nimic. Am fost luați de proști de guvern. În plus, nu doar îți ia ceva, dar te mai dau și afară prin exproprieri. Să lase munții așa cum sunt“, spune Ionuț.
Fonduri europene, nu cianuri
Unii dintre cei care s-au strâns aseară în Piața Universității spun că România poate face rost de bani și altfel, nu turnând cianuri în munți.
„Înțeleg necesitatea creării locurilor de muncă, însă există și alte metode prin care se poate face acest lucru în România, nu doar prin exploatare cu cianuri. Nu se îngrijorează nimeni că nu accesăm suficiente fonduri europene, acolo nu mai face nimeni eforturi, dar când vine vorba de Roșia Montană se dau legi care favorizează companii private, ceea ce este revoltător. Este dezgustător ce se întâmplă“, spune Narcisa P., 29 de ani, care administrează propria firmă.
În afară de tineri, la protestele din Capitală erau și oameni între două vârste, dar și pensionari.
„Este odios ce fac politicienii acum. Au distrus țara în ultimii 23 de ani iar acum asistăm la ultimele zbateri. Nu au niciun Dumnezeu, nu au respect față de populație și duc o politică de trădare în favoarea străinilor. Nu se investește ca să avem o țară cu copii sănătoși, ci se acceptă exploatarea minieră cu cianură“, a spus Dana P. Asistentă medicală.
„Multe colege au plecat în străinătate ca să lucreze ca asistente medicale în alte condiții, însă eu nu vreau să plec pentru că aici am rădăcinile. Să plece ei, acești trădători ai țării“, a spus ea.
Lângă ea, stătea o pensionară, care a lucrat 35 de ani în domeniul sănătății ca asistentă medicală și care are o pensie de 870 de lei lunar.
„Simt o dezamăgire totală față de tot ce se întâmplă în România. Cred că am ajuns aici pentru că nu am luat atitudine când trebuia ca să înlăturăm această mafie de la putere. Tinerii trebuie să ia atitudine, este bine că ies în strada pentru Roșia Montană„, spune ea.
Potrivit proiectului de acord între statul român și canadienii de la Gabriel Resources, statul va ajunge la o participație de 25% din proiectul Roșia Montană numai după emiterea acordului de mediu și emiterea tuturor autorizațiilor necesare începerii fazei de exploatare comercială a proiectului.
Singurul lucru cert este că statul va încasa o redeveneță de 6% din valoarea producției. În rest, canadienii susțin că totalul beneficiilor pentru România ar putea ajunge la 5,2 miliarde de dolari și se angajează la crearea de 2.300 de locuri de muncă.
Dacă acest proiect trece de Parlament, în 2016 va începe exploatarea la Roșia Montană.
Roșia Montană Gold Corporation, compania de proiect, este controlată de firma canadiană Gabriel Resources, care deține 80,69% din acțiuni. În spatele Gabriel Resources sunt nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz și Thomas Kaplan. Compania Gabriel Resources deține în prezent 80,69% din proiectul Roșia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.09.2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu