Naționalele României și Ungariei se întâlnesc astăzi în București în meciul retur din preliminariile Campionatului Mondial 2014, după o primă întâlnire, în luna martie, care s-a încheiat în remiză. Dacă pe gazonul stadionului Național Arena din Capitală ambele echipe vor avea șanse oarecum egale pentru a demonstra care este cea mai bună, cum ar arăta o înfruntare prin mecanismele și după regulile economiei?Pe terenul de fotbal, fiecare țară este reprezentată de câte 11 jucători. Pe terenul economiei însă, România apare cu un număr aproape dublu de „jucători“ față de vecina din vest. Cei circa 20 milioane de locuitori din România au generat anul trecut un produs intern brut de 131,7 miliarde de euro, dar cei aproximativ 10 milioane de locuitori ai Ungariei au construit o economie de 97,6 miliarde de euro. Astfel, PIB per capita este de 8.800 euro în Ungaria, față de 4.400 de euro în România.
Discrepanța dintre mărimea în cifre a economiei și nivelul de trai al populației se vede de altfel și în diferențele de câștig salarial mediu din cele două țări. În luna iulie 2013, salariul mediu brut a fost de 756 euro în Ungaria, comparat cu 505 euro în România, potrivit agențiilor de statistică din fiecare stat. În același timp, Ungaria acordă un venit minim de 332,37 euro, față de 179,36 euro în România.
România punctează la disciplina fiscală, dar la comerț ungurii câștigă cu 2-1
Abilitatea economiei Ungariei de a realiza mai multe cu resurse mai puține se vede și în balanța comercială cu România, care înclină puternic în favoarea Ungariei de mulți ani.
Ungaria a fost în primele patru luni ale anului al cincilea partener la export al României și a treia mare sursă de importuri, deficitul comercial al României fiind de 682 milioane de euro. Printre principalele mărfuri românești vândute în Ungaria în perioada respectivă s-au numărat mașinile și dispozitivele mecanice, echipamentele electrice, articolele din metal și materialele plastice.
Principala problemă economică a Ungariei este datoria publică, cea mai mare din Europa de Est, de 82% din PIB după primul trimestru din an. Guvernul a împrumutat 20 miliarde de euro în 2008 de la Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană pentru a se putea finanța în contextul în care piața obligațiunilor fusese înghețată de criza economică. Statul a reușit însă să-și plătească anticipat datoria către FMI.
Liga regională a companiilor, dominată de polonezi și unguri
În meciul companiilor din Europa Centrală și de Est (ECE), România este reprezentată de businessuri precum OMV Petrom și Automobile Dacia într-un clasament al celor mai mari 500 de firme din regiune, realizat de grupul financiar Coface.
Cele 54 de companii cu care figurează România în top au avut anul trecut afaceri cumulate de 48,6 miliarde de euro. Liderul clasamentului este Polonia, ale cărei 171 de companii din top au făcut afaceri de 233,9 miliarde de euro. Ungaria se impune pe locul doi în regiune, apărând în top cu 66 de companii, cu afaceri totale de 89,8 miliarde de euro în 2012.
Cel mai mare business din Ungaria, situat pe locul doi în topul Coface, este grupul petrolier MOL, care este și cea mai valoroasă companie listată la bursa din Budapesta. MOL este activă și în România, fiind al patrulea mare jucător de pe piața benzinarilor, unde lider este OMV Petrom. Grupul este însă implicat și în explorarea de hidrocarburi în zona graniței României cu Ungaria.
În afară de MOL, cea mai mare companie cu capital maghiar cu afaceri în România este OTP, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii financiare din ECE, cu afaceri de 2 miliarde de euro în 2012. Pe piața românească, OTP Bank este o bancă de mărime medie, cu active în valoare de 4,6 miliarde lei la sfârșitul anului 2012 și o cotă de piață de 1,3%.
Dacă salariul mediu mai mare sugerează că oamenii de rând trăiesc mai bine în Ungaria decât în România, la capitolul bogați Ungaria nu se face remarcată. Niciun ungur nu apare în topul de anul acesta al celor mai bogați oameni realizat de revista Forbes. Singurul român din top, clasat pe locul 1.268, este omul de afaceri Ioan Niculae, proprietarul grupului InterAgro, cu o avere de 1,1 miliarde de dolari.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.09.2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu