Gerovital, Distonocalm și Extraveral sunt singurele medicamente originale produse local. „Multe firme românești nici nu știu să folosească avantajul autorizării europene“, afirmă Marius Savu, președintele Agenției Naționale a Medicamentului.Producătorii români au șansa de a exporta în orice țară din Uniunea Europeană datorită procedurii de înregistrare a produselor și a faptului că sunt certificați GMP (good manufacturing practice), standarde pe care le respectă fabricile din UE.
„Producătorii români ar trebui să profite mult mai mult de situația actuală. Noi suntem foarte focalizați pe România și uităm că avem oportunități. Alții, chinezi, indieni, coreeni, ar face orice pentru un GMP european. E momentul să profităm, nu numai să vină alți producători în România ca piață de desfacere, ci să meargă și în sens invers, unde plusvaloarea rămâne în România“, a spus Marius Savu, președintele Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.
El a fost prezent la evenimentul ZF Pharma Summit organizat de ZF în parteneriat cu ARPIM, LAWG, Campania „Sănătatea-i cel mai bun prieten“, Roche, TotalSoft, eMAG, Edenred, Opel, Răzvan Dincă & Asociații, Orange, Ionescu Sava, Farmexpert, Terapia, Platforma Europeană de Dezvoltare.
Unul dintre exportatorii români de medicamente este Antibiotice Iași, companie controlată de Ministerul Sănătății, care anul acesta estimează livrări externe de 23,5 mil. dolari. Ioan Nani, directorul general al companiei, este de părere că statul român a pierdut mult la capitolul producție de medicamente pentru că nu a avut o politică coerentă în dezvoltarea industrială.
„În perioada 1997-1998 se discuta despre apariția a două companii mari, dar la momentele respective s-au pierdut acele oportunități. În prezent, Antibiotice Iași poate să crească, să devină un jucător regional, dar nu poate să o facă de una singură. Noi trebuie să atragem investitori, să vorbim cu ei, să vedem ce gânduri și nevoi au. De 20 de ani ne tot vindem în loc să aducem investitori pentru dezvoltare“, a spus Nani.
El a spus că o problemă este reprezentată de faptul că în România nu se tratează cauza, ci efectele, spre deosebire de politica dusă de americani în acest domeniu.
„Americanii au tratat cauza, au un sistem foarte sever, nu mai umblă cu taxe de tip clawback“, a adăugat el.
Petru Crăciun, directorul general al Cegedim România, spune că evoluția din ultimii zece ani a pieței farma de la 1 mld. euro la peste 2,5 mld. euro este normală, iar creșterea prețului mediu ponderat reprezintă de fapt o aliniere.
„Pentru a încerca să înțelegem trebuie să ne uităm la evoluția prețului mediu ponderat, unde avem trei perioade distincte. Până în 2004 a fost o problemă de nevoie și aprovizionare. Ulterior am avut o perioadă de creștere, care a avut mai mulți factori ajutători: creșterea eocnomică, creșterea de atractivitate în perspectiva aderării la UE, însă pentru industrie a fost importantă introducerea normelor GMP. (…) În 2008-2009, piața a ajuns la o valoare unde nu a beneficiat de destulă susținere. Din acest punct au început măsuri menite să țină situația în echilibru. Marile companii au decis să susțină piața românească“, a spus Petru Crăciun.
El notează că piața a frânat în 2012 în unități și valoare din cauza taxei de clawback.
„Dacă un medicament costă până în 100 de lei, pacientul îl cumpără indiferent de ajutorul statului. La cele de 250 de lei, pacientul cumpără de obicei doar dacă e ajutat și de stat“, a mai spus Crăciun.
Datele citate de Cezar Irimia, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), arată că în România există două milioane de bolnavi de hepatită, 1,5 milioane care suferă de diabet, dar și alți pacienți cu boli cronice care suferă din cauza sistemului.
Consolidare în distribuție și retail
Dacă șansa producătorilor români este exportul, distribuția și retailul trec printr-o perioadă de consolidare.
În România sunt înregistrate peste 6.000 de farmacii, însă dintre acestea aproape 4.500 sunt active cu adevărat, iar marja de profit a unei farmacii locale nu este suficient de mare pentru un business sustenabil.
În ceea ce privește businessul distribuitorilor de medicamente, managerii spun că piața se va consolida și că vor exista 3- 4 mari jucători.
„De câțiva ani încoace se încearcă o creștere a consumului de produse generice, care nu se realizează. O astfel de trecere pentru distribuitori ar însemna costuri mult mai mari. Costurile de transport sunt aceleași indiferent de prețul medicamentului. (...) Este evident o consolidare a pieței farma. În România e loc pentru trei, maxim patru distribuitori importanți. Este o anomalie a pieței locale faptul că sunt atât de multe depozite, dat fiind prețul aplicat în România. Motivul este exportul către alte țări. Volumul de export paralel variază între 450 și 600 de milioane de euro în 2012. Respectivele medicamente vin în România și pleacă înapoi în Europa“, a spus Iulian Trandafir, directorul general al Farmexpert.
Pe de altă parte, Robert Popescu, CEO al A&D; Pharma, spune că s-au găsit aproape un miliard de euro pentru reducerea termenului de plată de la 270-300 de zile la 90 de zile și se pare că această măsură va continua.
„Din perspectiva mea, reducerea termenelor de plată ar fi fost mai puțin importantă. Ca om de business, când văd că un sistem funcționează, nu mă apuc să fac îmbunătățiri decât dacă e nevoie. Chiar și cu întârzieri, termenul de plată nu a fost un motiv pentru care să nu existe toate medicamentele în piață. S-a găsit o soluție astfel încât piața să fie stabilă chiar dacă statul plătea cu întârziere. Nu contest utilitatea reducerii termenelor de plată. Dar aceste resurse înseamnă un împrumut care trebuie finanțat. Din perspectiva mea, nu era cazul unui efort atât de mare“, a adăugat Popescu.
Creșterea cheltuielilor cu medicamentele se vede și în bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate care în 2013 va fi cel mai mare din istoria instituției.
„Probabil vom avea cea mai mare cheltuială din sănătate, din bani publici, după 1990. Totuși nemulțumirea există, pe bună dreptate, pentru că sunt anumite cereri legitime. (…) Nu știu dacă situația se va schimba spectaculos în anii următori decât dacă reușim să colectăm mai bine, cu o schimbare pozitivă în comportamentul oamenilor, un succes în reforma ANAF și un grad mai mare de bunăstare, care majorează contribuțiile“, a spus Cristian Bușoi, președintele CNAS.
Din punct de vedere tehnic, businessul jucătorilor de pe piața farma din România, prin comparație cu alte industrii, este rezonabil, iar distribuția de medicamente are o performanță remarcabilă, a spus Liviu Drăgan, directorul general al producătorului local de software TotalSoft.
„Fără existența lanțurilor într-o țară săracă așa cum este România, organizarea pentru distribuția medicamentelor ar fi fost mult mai dificilă din punct de vedere tehnic. Business-ul jucătorilor din farma formează o piață foarte efervescentă. Simțim o cerere permanentă din partea acestui domeniu“, a adăugat Drăgan.
Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății
Avem cel mai mare număr de absolvenți de medicină din UE, dar când termină facultatea, avem un număr de locuri limitat la rezidențiat, ceea ce înseamnă că facem cu bună știință șomeri. Trebuie să schimbăm complet statutul absolventului de medicină, finalizăm în două săptămâni un proiect de lege în acest sens care va merge spre Guvern, apoi spre Parlament.
O mare parte din contribuțiile din RCA ar trebui transferate la sectorul medical de urgențe. Cele mai multe accidente rutiere se finalizează cu traume care au nevoie de îngrijiri medicale de urgență. Probabil până la sfârșitul anului vom realiza formele tehnice ale unui astfel de transfer.
Pachetul serviciilor medicale de bază va fi pus pe site pe 1 octombrie. Vom începe atunci dezbaterea publică. Sunt spitale care mint Casa de asigurări și modifică indicele de complexitate al cazurilor. Modifică foile de observație, deși nu au competențe să facă acele operațiuni. Și totuși Casa a decontat acele operațiuni. Încercăm ca pachetele suplimentare să fie gestionate de asigurătorii privați, care se vor comporta tot precum niște case, dar niște case private.
Multe farmacii vor o reglementare a excesului de publicitate la medicamente. La comerțul cu medicamente online, am scăpat de sub control un aspect: dacă se vând online și medicamente care nu se pot elibera decât cu rețetă medicală, atunci avem o problemă.
Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei
Fiecare putere politică începea, înainte de alegeri, cu ideea că sănătatea e prioritatea absolută. Nu a fost așa, iar din patru în patru ani datoriile s-au rostogolit și au existat ani în care sistemul sanitar, din punctul de vedere al medicației și uneori al aparaturii, a fost susținut de producătorii de medicamente. S-au dezvoltat sisteme de monitorizare la domiciliu, pentru reducerea cheltuielilor din spital.
La viitoarea regionalizare, trebuie să se țină cont de un spital-pilon al fiecărei regiuni, cu un spital de asistență cronică și cred că putem intra în linie dreaptă, să ne ținem doctorii acasă, să îi trimitem la studii și să se întoarcă, pentru că ceea ce s-a întâmnplat în ultimii ani este o emigrare economică. Oamenii nu mai suportă păcăleala și nu mai cred într-un orizont bun pentru ei.
De când funcționează Casa avem pachetul de bază, dar el nu a fost comunicat niciodată pentru că tuturor guvernanților le-a fost rușine. În unii ani, pachetul de bază a însemnat doar două sau trei analize, de aceea decizia politică era să nu se mai comunice pachetul de bază.
Petru Crăciun, director general al Cegedim România
Dacă ne uităm la evoluția pieței în ultimele trimestre, putem vedea frânarea din 2012 în unități și valoare, având ca prim factor aplicarea clawback-ului, și comportamentul categoriilor de preț.
Dacă e să facem o estimare de valoare, putem zice că există tendințe de rezistență pe toate palierele, mai puțin la medicamentele între 100 și 250 de lei. Dacă un medicament costă până în 100 de lei, pacientul îl cumpără indiferent de ajutorul statului.
La cele de peste 250 de lei, pacientul cumpără de obicei doar dacă e ajutat și de stat.
Evoluția din ultimii zece ani a pieței medicamentelor de la mai puțin de un miliard de euro la peste 2,5 miliarde de euro nu este un lucru anormal, dar trebuie explicat.
Pentru a încerca să înțelegem trebuie să ne uităm la evoluția prețului mediu ponderat, unde avem trei perioade distincte. Până în 2004 a fost o problemă de nevoie și aprovizionare.
Ulterior am avut o perioadă de creștere, care a avut mai mulți factori de ajutor: creșterea economică, creșterea de atractivitate în perspectiva aderării la UE etc.
În 2008-2009, piața a ajuns la o valoare unde nu a beneficiat de destulă susținere. Din acest punct au început măsuri menite să țină situația în echilibru. Marile companii au decis să susțină piața românească.
Christophe Gourlet, directorul general al grupului Sanofi România
România trebuie să îmbunătățească nivelul resurselor alocate medicamentelor. Cheltuielile cu medicamentele sunt puternic corelate cu speranța de viață la naștere și mortalitatea adulților.
Din nefericire, România e cu aproximativ nouă ani în urma țărilor din vârful clasamentului european din acest punct de vedere.
Trebuie să înțelegem că prevenirea și educația sunt absolut necesare dacă vrem să reducem costurile tratamentului mai târziu. Accesibilitatea medicamentelor înseamnă un preț sustenabil pentru economie și pentru sistem, înseamnă activitate peste granițe, unde sunt disponibile tratamente care nu vin însă cu nicio garanție.
Al treilea element care ține de accesibilitate se referă la inovație, la nevoia pacientului de a avea acces la medicamente inovatoare și originale. Un segment de 17% din oamenii care lucrează în cercetare și dezvoltare la nivel european sunt activi în domeniul farmaceutic.
Cantitatea de cercetare generată de industria farma este de opt ori mai mare decât cea generată de sectorul privat.
Noi suntem activi în România din 1962 cu investiții și dezvoltarea capacității de export. Misiunea noastră este să exportăm jumătate din activitatea de aici către alte țări.
Avantajul producției locale este că reprezentăm o garanție puternică a faptului că produsul nu va dispărea din piață, iar pacientul va avea acces la medicament.
Cristian Bușoi, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate
Când va fi introdus cardul de sănătate, frauda în sistemul medical va fi redusă aproape spre zero, pentru că fiecare operațiune va putea fi monitorizată mai bine, vom putea ști dacă fiecare prescripție se referă la un pacient real. Cardul va fi un instrument extrem de personalizat, extrem de securizat, ca un card bancar. Sper ca la mijlocul anului viitor să avem cele 16 milioane de carduri tipărite și distribuite, după care să avem un moment zero din care nimic nu va mai fi decontat fără acest card de sănătate.
În zona de medicamente, esențial va fi să respectăm protocoalele terapeutice la prescriere. Sistemul clawback este în acest mooment o garanție că există control asupra sustenabilității sistemului. Viitorul va fi însă al contractelor cost-volum.
Nela Păvăloiu, președintele Platformei Europene de Dezvoltare
La nivel european, medicina personalizată este deja o prioritate, iar această temă va deveni o realitate și în România.
Ne confruntăm cu o situație unică, pentru că listele medicamentelor nu au fost actualizate din 2008, ceea ce înseamnă că românii nu pot accesa tratamentele moderne apărute în ultimii cinci ani și deci nu au aceeași șansă la viață.
Pacienți diagnosticați în alte țări se întorc în România și realizează că nu își pot continua tratamentul început în alte state.
Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC)
Avem două milioane de bolnavi de hepatită, 1,5 milioane cu diabet, 500.000 cu cancer, peste 12.000 cu HIV și alți pacienți cu boli cronice care suferă din cauza sistemului. Ei au nevoie de acces imediat la tratament, indiferent că e vorba de medicamente generice sau nu. Mulți pacienți au renunțat la tratament din cauza costurilor ridicate, alții au plecat în străinătate, iar alții nici nu au început tratamentul pentru că sunt pe liste de așteptare.
Guvernul trebuie să își asume înrăutățirea stării de sănătate a românilor. Cerem minimum 6% din PIB pentru sistemul de sănătate. Avem nevoie de un sistem medical centrat pe pacienți, cu o finanțare corectă și transparentă a programelor.
Pascal Prigent, coordonatorul grupului de sănătate din Consiliul Investitorilor Străini și directorul general al GlaxoSmithKline (GSK) România
Sistemul de sănătate are nevoie de investiții și eficiență sporită. Banii alocați de la buget ar trebui să ne ofere mai mult spațiu de mișcare. De asemenea, avem nevoie de îmbunătățirea eficienței sistemului, cu implementarea unui nou sistem IT, de exemplu, care ar reduce și frauda.
Ar trebui pus accent și pe promovare. Un al treilea aspect ar fi transparența procesului decizional, cu consultarea și implicarea jucătorilor-cheie în reforma sistemului. Al patrulea element este viziunea pe termen lung, o strategie națională pentru sănătate. Avem probleme imediate, care trebuie rezolvate cu un simț al urgenței, dar avem nevoie și de un plan pe termen lung.
Efthymios (Makis) Papataxiarchis, director general al Johnson& Johnson România, Janssen România și președinte al ARPIM (Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente)
De un an, lucrurile sunt la același nivel, ceea ce nu e un lucru bun. Aceleași probleme persistă.
Nu aveam medicamente, nu avem nici acum. Mecanismul clawback există în continuare. Termenele de plată s-au îmbunătățit într-adevăr, cu intervenția Comisiei Europene, dar nu suntem într-o situație pe care ne-o dorim.
De șase ani nu avem medicamente noi în România, în condițiile în care alte țări aduc câte aproximativ 35 de medicamente noi în fiecare an. Este o problemă de finanțare a sistemului.
Ar trebui să știm de pe-acum ce probleme vom întâmpina anul viitor pentru a putea să căutăm soluții, ori, acest lucru nu este posibil fără predictabilitate. În România multe măsuri au venit ca surprize.
Radu Comșa, consultant și directorul executiv al Mind Research & Rating ( Lawg)
Autoritățile și industria trebuie să fie conștiente că un cost de azi e un beneficiu de mâine.
Pe durata de medie de viață a pacienților pe care îi vindeci azi cu moleculele noi obții un beneficiu economic de cinci ori mai mare decât cel pe care îl obții în prezent.
E nevoie de o schimbare a pardigmei. Să nu ne mai uităm spre controlul costurilor și al investiției, ci spre rezultatele obținute.
Proiectul bugetului de stat va fi aprobat de către guvern în noiembrie. Până la începutul lui noiembrie ar trebui să știm care e lista actualizată.
Avem nevoie deci de o decizie asupra listei, pentru a ști costurile de anul viitor cu medicamentele compensate.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.09.2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu