Roșia Montană, proiectul care ascunde cel mai mare zăcământ de aur din țară, este și singura investiție majoră împotriva căreia românii au decis să iasă în stradă, peste 2.000 de oameni protestând ieri în Piața Universității pentru sistarea acestui proiect.„Ponta, câți bani ai luat pentru Roșia Montană?“, l-a întrebat ieri Traian Băsescu pe premierul Victor Ponta care însă s-a limitat la a spune că nu-l interesează ce spune președintele statului. Dincolo de aspectele economice, principala temere legată de acest proiect rămâne impactul asupra mediului prin utilizarea cianurii. La fel cum opiniile clasei politice și ale populației sunt scindate, nici mediul academic nu pare a ajunge la un numitor comun privind extragerea zăcământului de 14 miliarde de dolari îngropat la Roșia Montană.
Rezervele de aur și argint ale României sunt un subiect învăluit în mister, această informație fiind clasificată, potrivit Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM). Datele existente arată însă că în adâncurile României s-ar ascunde peste 700 de tone de aur și circa 2.000 de tone de argint. Cel mai mare zăcământ este însă cel de la Roșia Montană, județul Alba, acolo unde există 314 tone de aur și 1.480 de tone de argint.
„Deocamdată, pe plan mondial nu s-a reușit să se găsească o metodă alta decât cu cianuri. Problema cianurilor din proiectul Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) este că bazinul de acumulare a deșeurilor cu cianuri este proiectat într-o arie necorespunzătoare și mai ales că barajul de 180 de metri al acestui bazin este un «baraj de greutate» situat într-un mediu geologic-structural nefavorabil, ceea ce ar putea duce la o catastrofă internațională“, spune Mircea Săndulescu, președintele Secției de Științe Geonomice a Academiei Române, profesor consultant la Universitatea din București, Facultatea de Geologie și Geofizică.
Același punct de vedere este susținut și de fostul președinte al Institutului de Geologie al României, Justin Andrei. Potrivit mai multor lucrări publicate de acesta, structura solului pe care ar urma să fie construit iazul de decantare are un conținut cu o porozitate ridicată, lucru care ar duce la infiltrarea substanțelor chimice folosite.
„Dacă proiectul Roșia Montană devine operațional, acest lucru va fi un dezastru. Riscurile sunt uriașe și imposibil de evitat. A da avizul de mediu pentru acest proiect echivalează cu uciderea întregii zone a Văii Arieșului. Ar fi o catastrofă ireparabilă“, spune Justin Andrei.
Un alt argument pentru susținerea acestei opinii ar fi existența în același perimetru, la o adâncime de 100 de metri, a unui zăcământ de aur bogat care ar putea fi extras fără „a distruge tot muntele.“
„Nu se compară distrugerea unei zone întregi cu exploatarea în subteran. Informațiile mele se bazează pe analiza datelor geologice și geofizice colectate în ultimii 50 de ani“, explică profesorul.
Totodată, Mircea Săndulescu, președintele Secției de Științe Geonomice a Academiei Române, mai spune că încă din 2003 instituția și-a expus punctul de vedere negativ referitor la proiectul RMGC.
„Exploatarea aurului și argintului din cele patru masive intrusive din jurul localității Rosia Montană ar putea fi făcută eșalonat de companii românesti într-un timp mai lung, care n-ar periclita ireparabil mediul“, mai spune Mircea Săndulescu.
Fără cianură nu se poate?
Pe de altă parte, companii precum Carpathian Gold, care are proiectul Rovina, cu 294,5 tone de aur, arată în testele făcute că sunt și alte metode de extracție, dincolo de utilizarea cianurii.
Diferența este însă gradul de recuperare mai mare prin utilizarea cianurilor. Testele publicate pe site-ul companiei, datând din 2007, arată că dacă în cazul utilizării cianurii gradul de recuperare este de 75%, în cazul celeilalte metode gradul de recuperare este de 64%. Chiar și așa, canadienii au anunțat că la Rovina nu vor folosi cianuri, acest zăcământ fiind la 20 de kilometri de Roșia Montană.
De ce la Rovina se poate însă extracția aurului fără cianuri, iar la Roșia Montană acest lucru este imposibil?
„Este o problemă legată de concentrația de aur din zăcământ. La Rovina acest grad este mult mai mare față de cel de la Roșia Montană. Pentru toate zăcămintele care au însă o concentrație mai mică de 2 grame pe tonă, utilizarea cianurii este deocamdată unica metodă“, explică Victor Arad, prorectorul Universității din Petroșani. Potrivit acestuia, prin cianurare se poate extrage circa 99% din aurul existent în zăcământ.
„Prin cealaltă metodă zăcământul se introduce în niște mori cu bile care asigură o granulație foarte fină. Apoi se adaugă niște reactivi care separaă aurul și argintul de restul materialelor“, mai spune Victor Arad. Potrivit acestuia, utilizarea cianurii ține mai ales de considerente tehnice.
„Tehnic, cianura este cea mai eficientă metodă. Eu am analizat proiectul. Dacă se respectă totul, nu există niciun risc. Sunt câteva principii de bază, un ABC al construcțiilor, și dacă se respectă aceste principii totul este în regulă“, spune reprezentantul Universității din Petroșani.
Potrivit acestuia instituția de învățământ colaborează cu RMGC, dar și cu alte companii implicate în sectorul minier din România, nu numai pe partea de metale prețioase.
„Tehnologiile de obținere a aurului și argintului din minereu variază de la un zăcământ la altul, în funcție de compoziția și natura zăcământului. În cazul proiectului minier Roșia Montană, această tehnologie a fost aleasă după o analiză temeinică a celorlalte tehnologii pentru acest tip de zăcământ disponibile pe plan mondial Mai mult, tehnologia propusă este considerată cea mai bună tehnică disponibilă de către Uniunea Europeană în mineritul auro-argintifer“, spune Cătălin Hosu, director de comunicare regional al RMGC.
Cifrele unui proiect mamut
Subiectul Roșia Montană a revenit în atenția publicului după ce la finalul lunii trecute Guvernul a aprobat proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roșia Montană.
Potrivit acestui acord, acționarul majoritar al RMGC va transfera în etape cu titlu gratuit către acționarul minoritar controlat de statul român o cotă de 5,69% din capitalul social al RMGC. Participația indirectă a statului român urmează să ajungă astfel la 25%. Redevența minieră aplicabilă proiectului minier va fi de 6% (față de 4 % în cazul celorlalte miniere) cu opțiunea statului român de a solicita plata acesteia în natură. De asemenea, investitorul se angajează să întreprindă conservarea, amenajarea și revitalizarea patrimoniului cultural, să asigure protecția mediului și eliminarea poluării istorice, să contribuie la dezvoltarea economică și culturală durabilă a comunității din Roșia Montană.
„Redevențele noastre pe solide sunt aliniate la ceea ce se întâmplă pe plan internațional. Suntem în zona superioară“, a spus Gheorghe Duțu, președintele ANRM.
Potrivit RMGC, redevența aplicată în Spania este de 0%, în Finlanda este 0,15%, în Turcia, Franța și Suedia este de 2%, în Grecia este 2,5%, în Croația 2,6%, în Anglia, Bulgaria și China, 4% și în Rusia 6%.
Exploatarea ar urma să înceapă în noiembrie 2016.
Roșia Montană Gold Corporation este controlată de compania canadiană Gabriel Resources, care deține 80,69% din acțiuni. Œn spatele Gabriel Resources sunt nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz și Thomas Kaplan. Compania Gabriel Resources deține în prezent 80,69% din proiectul Roșia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.09.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu