Sunteți investitor pe bursă? Cum puteți verifica dacă mai dețineți sau nu acțiunile?

Cazul furtului de acțiuni prin care Ana Maria Mihăescu, șefa misiunii IFC din România, a fost păgubită de acțiuni în valoare de 900.000 de lei ridică noi semne de întrebare privind siguranța deținerilor de acțiuni ale românilor.

Schimbarea sistemului de tranzacționare a acțiunilor de pe bursă prin trecerea de la conturi individuale (un cont separat pentru fiecare client al unei firme de brokeraj) la conturi globale (un cont comun pentru mai mulți clienți ai unei firme de brokeraj) a făcut mai dificilă verificarea deținerilor de acțiuni.

Practic, un investitor se poate adresa doar brokerului său care-i furnizează extrase de cont cu ce acțiuni are în portofoliu, dar nu poate verifica dacă brokerul îi spune sau nu adevărul. Firmele de brokeraj sunt controlate strict de către Autoritatea de Supra­veghere Financiară (ASF), dar chiar și așa pot apărea situații în care clienții sunt înșelați, cum a fost cel de la agenția din Deva a Broker Cluj, unde șefa agenției a luat banii mai multor clienți în 2008 și i-a mințit că dețin acțiuni, sau cel al brokerului fugar Cristian Sima, care a dispărut în octombrie 2012 după ce mai mulți clienți ai săi au vrut să-și recupereze banii și nu au putut. Până în 2012, înainte de introducerea conturilor globale de tranzacționare, investitorii puteau verifica la Depozitarul Central dacă extrasul de cont cu deținerile de acțiuni emis de broker corespunde cu realitatea din portofoliu. Din 2012, însă, odată cu extinderea conturilor globale la toate acțiunile de la bursa din București, Depozitarul Cen­tral nu mai poate vedea ce persoană deține acțiunile sau ce persoană le tran­zacționează pentru că tranzacțiile pe bursă se fac dintr-un cont global colectiv ce reunește mai mulți clienți de la o singură casă de brokeraj.

„Când se tranzacționa prin conturi individuale, Depozitarul Central putea vedea că, de exemplu, Ionescu deține 10 acțiuni și Popescu deține alte 10 acțiuni. Acum prin conturi globale, la finalul zilei se face doar reconcilierea dintre Depozitarul Central și broker, adică se verifică dacă totalul de 20 de acțiuni raportate de broker în contul global sunt în cont. Nu mai știm cine și câte acțiuni deține. Singurele evenimente când se primește structura acționariatului de la companii este atunci când se organizează adunările gene­rale ale acționarilor“, a spus Adriana Tă­nă­soiu, directorul general al Depo­zita­rului Central.

În România sunt înregistrați circa 9 milioane de deținători de acțiuni, conform datelor de la Depozitarul Central, instituția care se ocupă cu păstrarea în siguranță a acțiunilor investitorilor în companiile locale listate la bursă.

Majoritatea sunt însă investitori inactivi, așa-ziși „cuponari“, care au devenit acționari în urma celor două programe de privatizare în masă din anii ‘90 și nu au tranzacționat niciodată pe bursă. Aceștia au acțiunile „parcate“ la Depozitarul Central, iar acțiunile respective nu pot fi vândute decât după ce deținătorul lor solicită transferul lor la o firmă de brokeraj. Un deținător de acțiuni poate cere un extras de cont la Depozitarul Central, pe baza cărții de identitate, prin care vede dacă acțiunile există sau nu în contul lui.

Există însă circa 83.000 de români care au conturi de investiții deschise la fir­me de brokeraj, prin care vând sau cumpără ac­țiuni, po­trivit statisticilor Fondu­lui de Compensare a Inves­ti­to­rilor (FCI). Dintre aceș­tia, însă, mai puțin de 10.000 sunt investitori activi, care tranzac­țio­nează în mod frecvent pe bur­să și își urmăresc cu atenție con­turile. Restul și-au deschis conturi în perioada de boom a bursei (2005-2007) și au cumpărat acțiuni, după care bursa a scăzut, iar mulți au lăsat acțiunile „la păstrare“, sperând că prețurile își vor reveni și își vor putea recupera banii. Aceste acțiuni sunt ținute de firmele de brokeraj.

Pentru a verifica dacă acțiunile sunt în contul de tranzacționare și dacă extrasul de cont cu deținerile de acțiuni emis de broker este corect, un investitor se poate adresa Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Dacă investitorul are suspiciuni că brokerul nu raportează corect deținerile poate depune o reclamație la ASF, iar autori­tatea face un control la sediul broke­rilor și verifică dacă acțiunile sunt sau nu în cont.

„Odată cu trecerea la conturi glo­bale responsabilitatea revine broke­rilor. Și pe piețele externe este la fel: so­cie­tatea de brokeraj sau banca-custode este responsabilă pentru ceea ce se întâmplă în contul clientului. De ace­ea investitorii trebuie să fie bine in­for­mați și să aleagă în cunoștință de cau­ză brokerul sau banca cu care lu­crează și în care au încre­de­re“, a mai spus Adria­na Tănăsoiu.

Furturile de acțiuni erau destul de frecvente în anii ‘90, când nu exista un singur registru al acționarilor, ci mai multe, astfel că nimeni nu știa cu exactitate unde anume sunt ținute acțiunile sale.

După ce registrele acționarilor au fost unite și s-a creat o singură instituție, Depozitarul Central, riscurile ca acțiu­ni­le unui investitor să fie „furate“ au scă­zut, iar astfel de cazuri au devenit mult mai rare. Totuși, ele nu au dispărut în totalitate.

În mai 2009, procurorii au arestat mai multe persoane dintr-o rețea in­frac­țională care a sustras date cu carac­ter personal de la Depozitarul Central, cu complicitatea unor foști angajați ai instituției, pe baza cărora au furat acțiuni de la circa 300 de persoane, pe care le-a vândut apoi pe bursă încasând banii. Rețeaua folosea acte de iden­titate false.

Cazul Anei Maria Mihăescu, șefa misiunii IFC din România, căreia i-au fost furate acțiuni în valoare de 900.000 de lei doar pe baza unei cărți de iden­titate false, demonstrează că în conti­nuare securitatea datelor perso­nale este extrem de redusă și că oricine dis­pune de informații și de un act de iden­titate fals poate cere extrase de cont de la Depozitarul Central, poate vinde acțiuni pe bursă și poate realiza ope­rațiuni bancare.

Chiar dacă astfel de cazuri sunt rare și se întâlnesc și pe piețe mai dezvoltate, este important ca autoritățile să ia atitudine și să creeze pârghii prin care investitorii să fie mai bine protejați.

Există două posibilități de depozitare a acțiunilor

Depozitarea acțiunilor în secțiunea I-a la Depozitarul Central: pentru cuponari, dar și pentru investitorii care lucrează cu un broker, dar nu vor să vândă acțiunile. În această secțiune, investitorul se poate adresa Depozitarului Central pentru un extras de cont. Dacă vrea să fie sigur că nimeni nu are acces la acțiunile sale, investitorul poate cere Depozitarului să îi blocheze acțiunile. Pentru a vinde acțiunile, investitorul trebuie să ceară deblocarea acțiunilor.

Pentru a vinde acțiunile, investitorul trebuie să le mute din secțiunea I-a în secțiunea a II-a, denumită și a brokerilor. Dacă le mută în secțiunea a II-a, acțiunile sunt mutate automat în conturi globale și nu poate cere extras de cont cu deținerile decât de la broker.

În ambele cazuri, acțiunile investitorului stau în păstrarea Depozitarului Central, doar că numai în prima secțiune investitorul poate cere de la Depozitar situația detaliată a contului.

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.09.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Roxana Pricop