Ministrul economiei, Varujan Vosganian, spune că producătorii din industria oțelului și aluminiului îi solicită „insistent“ în aceste zile scheme de sprijin pentru marii contribuabili invocând măsurile luate de alte state europene în acest sens și care sunt similare cu schema de sprijin pentru industria chimică pentru care DIICOT a cerut recent urmărirea lui penală.„Astăzi ne-am întâlnit cu reprezentanții Arcelor Mittal și în zilele următoare ne vom întâlni cu toți producătorii din sector. Mărturisesc că sunt într-o situație oarecum inedită, pentru că producătorii cu care am vorbit din industria oțelului și aluminiului cer insistent modelul existent în alte țări europene, și noi am luat mai ales modelul german, în care solicită scheme de susținere pentru marii contribuabili. După ce ieri (luni – n. red.) Parchetul a cerut începerea urmăririi penale pentru mine în legătură cu abordarea consumatorilor mari, vă imaginați aplombul cu care continuăm. Îmi manifest speranța ca peste alți cinci ani cineva să nu ne tragă la răspundere, pentru că noi încercăm în mod deschis cu marii producători să rezolvăm aceste chestiuni“, a declarat Varujan Vosganian. El spune că în ultimii 23 de ani România a pierdut numeroase industrii, precum cea de camioane, tractoare, automobile de teren, industria zahărului, de utilaj greu și o mare parte din industria construcțiilor de țevi fără ca nimeni să fie tras la răspundere, dar acum se cere urmărirea lui penală pentru subminarea economiei naționale deoarece a sprijinit industria chimică.
„Dacă vom permite ca astfel de situații să existe și Parchetul să cerceteze deciziile politice ale guvernului, nu știu unde vom ajunge. Subminarea economiei înseamnă să iei niște bani din economie și să îi bagi în buzunar. Dar când banii de la o companie merg la altă companie, oamenii își păstrează locurile de muncă și o industrie supraviețuiește, ce fel de subminare economică este aceasta? Am făcut ce am crezut că este bine pentru industria românească“, a mai spus Vosganian.
El spune că nu regretă nimic și că DIICOT a luat în calcul doar costurile, nu și beneficiile schemei de ajutor pe care statul a acordat-o industriei chimice în 2010.
„Tot dosarul se referă la modul în care DIICOT apreciază câteva dintre deciziile mele politice care au avut sprijinul politic al guvernului. Cât despre așa-zisa pierdere pe care a înregistrat-o cu Romgaz, am două comentarii. Totalul reducerilor operate în virtutatea memorandumurilor aprobate în guvern se ridică la o sumă de 14-15 milioane de euro. Pierderile pe care bugetul de stat și Romgaz le-ar fi avut dacă industria chimică își reducea activitatea ar fi fost incomparabil mai mari.
Am putea la fel de bine să spunem că bugetul de stat pierde prin coborârea TVA la pâine, ignorând avantajele“, a precizat ministrul economiei.
Vosganian spune că în perioada în care industria chimică a beneficiat de un discount de 7% la prețul gazelor, prețul petrolului a explodat și a tras în sus și prețul la gaz, existând atunci pericolul închiderii industriei chimice din orașe monoindustriale, precum Târgu-Măgurele, Făgăraș și Slobozia, care ar fi condus la o situație dramatică.
„Era vorba de 9.000 de salariați. Numai ajutorul de șomaj, CAS-ul și impozitul pe salarii pe care nu l-ar mai fi plătit companiile depășea costurile ajutorului“, afirmă ministrul.
Procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a cerut luni procurorului general să sesizeze Senatul, respectiv pe președintele Traian Băsescu cu cereri de începere a urmăririi împotriva lui Varujan Vosganian și a lui Adriean Videanu, fost ministru al economiei. Procurorii îi acuză pe cei doi că l-au ajutat pe omul de afaceri Ioan Niculae, proprietarul grupului Interagro, să cumpere gaz sub prețul de piață de la Romgaz, creând astfel companiei deținute de stat un prejudiciu de 130 mil. dolari. Faptele de care este acuzat Vosganian s-ar fi petrecut între 2006 și 2008, iar cele de care este învinuit Videanu între 2008 și 2010.
15 octombrie – zi decisivă pentru Cupru Min
Ministerul Economiei a prezentat ieri calendarul procedurii de vânzare a producției pe șapte ani a Cupru Min, cu o valoare minimă de 346 mil. euro. Potrivit acestuia, câștigătorul va fi selectat în urma unei licitații în plic cu strigare care va avea loc pe 15 octombrie. Pentru licitație au depus oferte inițiale Glencore, Trafigura și conglomeratul industrial Yildirim Holding din Turcia, deținut de magnatul turc Robert Yildirim.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.09.2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu