ZF Pharma Summit ’13: E deranjant că sute de laboratoare sunt plătite de stat și nici nu există

Operatorii privați de servicii medicale acuză statul că împarte discreționar banii din sănătate și că nu există niciun fel de predictibilitate în relație cu autoritățile.

„Trebuie ca ministerul și CNAS să facă să dispară orice fel de excepție de la regulă. Dacă nu vor băga bani în spitale și nu fac egalitate între privat și stat, nu vor face performanță. Există zeci de spitale de stat care nu fac nici cât o ambulanță de terapie intensivă (...). S-a ajuns să avem spitale în București care sunt la etajul unui bloc”, a spus Mihai Marcu, președintele MedLife. El a fost prezent la evenimentul ZF Pharma Summit organizat de ZF în parteneriat cu ARPIM, LAWG, Campania „Sănătatea-i cel mai bun prieten”, Roche, TotalSoft, eMAG, Edenred, Opel, Răzvan Dincă & Asociații, Orange, Casa de Avocatură Ionescu și Sava, Farmexpert, Terapia, Platforma Europeană de Dezvoltare.  Opinia sa a fost susținută de Fady Chreih, directorul executiv al Regina Maria. „E foarte deranjant să știi că sunt sute de laboratoare în contract cu casa, care probabil nici nu există fizic. Nu mă deranjează că suntem subfinanțați, dar vreau aceeași măsură pentru toată lumea”, este de părere Chreih. Cei doi afirmă însă că e normal ca marile spitale publice să primească finanțare suficientă pentru activitățile specializate pe care le execută. Carmen Orban, managerul Institutului Clinic Fundeni, spune că  mediul privat trimite cazurile complicate spre rezolvare sectorului public. „Orice complicație se întâmplă în clinicile private se adresează spitalelor de stat. Orice pacient care necesită terapie intensivă are costuri mult mai mari”, a afirmat Orban. Ea a adăugat că în ultima perioadă a observat o creștere a cererii, însă pe serviciile medicale specializate.  „Într-un an facem 100 de proceduri de transplant de ficat. Ajungem să avem un caz la două-trei zile. Până la venirea mea se făcuseră în câțiva ani 100. Să nu uităm ca anul acesta este primul în care pacienții nu mai pleacă afară. Deschiderea registrului de transplantați fără bază de rudenie a făcut ca pacienții să se trateze tot la noi, dar vedem o solicitare de servicii medicale ultraspecializate. Pacientul, dacă găsește aceleași servicii și la stat și la privat, se duce unde e mai bine. Trebuie să încurajăm pacientul să meargă acolo unde îi este mai bine”, a completat Carmen Orban.

Mediul privat „a luat o pauză la investiții“ după o perioadă mai lungă de extindere, iar managerii spun că a venit momentul pentru consolidare. „Deși spuneam că ne consolidăm investițiile și nu mai facem altele, am deschis ieri (luni – n. red.) o clinică în Pitești și încă două puncte de lucru în București. Cu tot cu echipamente am investit cam 800.000 de euro în aceste deschideri“, a spus Fady Chreih, directorul executiv al Regina Maria.

El a precizat că firma și-a concentrat investițiile în Capitală, însă a deschis clinici și în afara Bucureștiului, iar creșterea din ultima perioadă „nu a fost ușoară“.

„Se muncește mult mai mult decât în anii anteriori pentru atragerea pacienților, pentru că nu sunt bani“, a adăugat Chreih.

Florin Andronescu, business developer al Sanador, a notat că se ajunge la un echilibru între serviciile private și cele publice, iar investitorii vin în continuare cu bani de acasă pentru a susține investițiile în spitale.

„Ne-am descurat, am creat nișa, care deja nu mai e nișă, este o bucată foarte mare de piață. Ajungem la un echilibru între serviciile private și cele publice, e un mare efort făcut de investitorii care continuă să vină cu bani de acasă, care au avut dificultăți“, a continuat An­dronescu.

La nivelul Sanador, pon­derea decontărilor de la asi­gurători este de 1% și cashul este de aproximativ 75%. În opinia lui Andronescu, stabilirea pa­chetul minim de bază de către stat este startul construcției asigurărilor.

Pentru Acibadem, cel mai mare grup privat din zona de servicii medicale din Turcia, 50%  din cifra de afaceri este generată de decontările făcute de companiile de asigurări. Turcia este una dintre cele mai dezvoltate state din regiune din punctul de vedere al serviciilor medicale private.

„Sistemul medical din Turcia nu se deosebește prea mult de cel din România. La o populație de 75 milioane de locuitori, peste 60% reprezintă spitalele de stat, iar cele private 35%. Anul trecut peste o mie de pacienți români au venit la tratament la Acibadem. Toate companiile internaționale de asigurări private au contracte cu Acibadem. 50% din pacienți achită serviciile prin aceste companii. Acesta e unul dintre factorii importanți în dezvoltarea companiei. 19% dintre plăți în Acibadem sunt plăți ale pacienților“, a spus Anna Herkmen, supervisor departa­ment relații internaționale pentru România, Moldova și Belarus în cadrul Acibadem.

Theodor Alexandrescu, președintele Metropolitan Life, observă că asigurările sunt încă inaccesibile în România și declară că nu este împotriva abonamentelor de sănătate.

„Asigurătorii nu sunt împotriva abonamentelor. Putem conviețui. Eu mă lupt ca asigurările să aibă același tratament. (…) Când ai un abonament, trebuie să mergi în rețeaua care oferă abonamentul. La asigurare poți să mergi și în afara rețelei. Sunt multe asigurări restrictive care nu decontează ce a avut pacientul în istoric. Dar cele mai bune, ușor de gestionat și utile pentru pacient, sunt cele care nu au condiții preexistente.“

În opinia lui Radu Ionescu, managing partner, Casa de Avocatură Ionescu și Sava, serviciile medicale private sunt dependente în continuare de abonamente sau de plata făcută de fiecare pacient.

„Este discutabil dacă un asemenea sistem este sustenabil pe termen lung, dacă poate contribui la dezvoltarea serviciilor medicale private. Problema nu este cum să facem să creștem piața serviciilor medicale private, ci cum să îmbunătățim accesul pacienților la servicii medicale de calitate“, a spus Ionescu.

Din punctul de vedere al informatizării, Liviu Drăgan, CEO TotalSoft, spune că spitalele publice cheltuiesc mai mult decât cele private pe informatizare.

„Pe soluții IT pentru industria medicală 99% din clienți vin din mediul privat, din zona publică am doar două spitale. Clienții mei sunt cei privați. Informatizarea unităților medicale private e diferită de cea din unitățile publice. Per unitate, spitalele publice cheltuie mult mai mult decât cele private pe tehnologizare“, a afirmat Drăgan.

Anna Herkmen, supervisor departament relații internaționale pentru România, Moldova și Belarus în cadrul Acibadem

Sistemul medical din Turcia nu se deosebește prea mult de cel din România. La o populație de 75 de milioane de locuitori, avem peste 60% din spitale finanțate de stat, iar cele private reprezintă 35%.

Anul trecut, peste o mie de pacienți români au venit la tratament la Acibadem.

De ce a explodat după 2000 dezvoltarea Acibadem? A fost o consecință a dezvoltării mai rapide a asigurărilor private în Turcia, piață mult mai bine dezvoltată decât în statele din Europa de Est.

Toate companiile internaționale de asigurări private au contracte cu Acibadem, iar  50% din pacienți achită serviciile prin aceste companii.

Acesta e unul dintre factorii importanți în dezvoltarea Acibadem. Doar 19% dintre plățile făcute în cadrul Acibadem sunt plăți ale pacienților. În ultimii ani, am început să avem tot mai multe contracte cu casele de asigurări de sănătate și spitalele private, contractate doar pentru unele servicii, oncologie, cardio, și e vorba de coplată.

Dacă ne referim la procentaj, ponderea populației care are o asigurare privată în Turcia nu e foarte mare, de maximum 5%. Iar suma medie plătită de aceștia depinde de poliță, dar o medie ar fi cam 100 -150 de euro lunar.

Dintre pacienții internaționali, pacienții din țările arabe au fost cei mai numeroși de obicei. Dar și pacienți din țările fostei URSS, e vorba de Azerbaidjan, care vorbește aceeași limbă. Din Europa de Vest avem pacienți pentru medicină estetică, nu tratamente precum oncologie sau cardio, dar avem din Marea Britanie pacienți ortopedici.

Nu există tratamente pentru care un pacient turc ar trebui să plece în străinătate, dar în România cred că există astfel de goluri.

Theodor Alexandrescu, președintele Metropolitan Life

Cei care au făcut abonamente medicale au creat o piață care a ajuns la valoarea de 500 - 600 de milioane de euro, precursorul dezvoltării serviciilor medicale, nu numai primare, dar și al tratamentului privat.

Există mulți oameni care au smartphone în prezent. Acum câțiva ani aveau telefoane numai pentru comunicare. Asta e diferența între abonament și asigurare medicală. Asigurarea este ca un smartphone.

Deocamdată asigurările sunt încă inaccesibile, pentru că trebuie să avem dispersia riscului către o masă mare de asigurați pentru a veni cu costuri suportabile. Preponderența este către spitalele de stat, unde costurile sunt mai mici, chiar dacă susținute de plăți informale. Asta deși calitatea actului medical, la stat, e scăzută din cauza condițiilor, nu a cadrelor medicale. La privat sunt costuri mai mari care pot fi compensate prin asigurare privată. Asigurătorii nu sunt împotriva abona­mentelor. Putem conviețui, mă lupt ca asigurările să aibă același tratament. Când ai un abonament, trebuie să mergi în rețeaua care oferă abonamentul. La asigurare poți să mergi și în afara rețelei.

Sunt multe asigurări restrictive care nu decontează ce a avut pacientul în istoric. Dar cele mai bune, ușor de gestionat și utile pentru pacient, sunt cele care nu au condiții preexis­tente.

Noi suntem foarte stricți la evaluarea spitalelor.

Am avut o echipă de mystery shopping prin care am mers să vedem cât se așteaptă, cum se sterilizează instrumentele, și am făcut o selecție a spitalelor și avem parteneriate cu cei șase-șapte pe care i-am agreat.

Bogdan Jansen, președintele Comisiei Naționale de Acreditare a Spitalelor (CONAS)

CONAS are niște standarde și indicatori după care evaluează unitatea sanitară. Acestea nu interferează cu actul medical. Instituția noastră nu are competență să evalueze ce se întâmplă în sala de operație sau dacă pacientul a fost corect tratat, cel puțin nu în acest ciclu de acreditare, ce se va încheia în 2015. Din 2016 începem un nou ciclu de acreditare în care vom interveni și pe aceste aspecte.

Un spital neacreditat nu mai primește finanțare de la CNAS. Poate merge în piața privată sau să se finanțeze în alte feluri. Dincolo de 31 decembrie 2015, spitalele neacreditate CONAS nu vor mai primi bani de la CNAS.

Din cele 77 de spitale acreditate până acum, 50 au rating mediu, iar 8 rating maxim. 3 dintre cele din urmă sunt spitale private. Acreditarea se plătește de fiecare spital în parte, în funcție de numărul de paturi, în avans pe cinci ani. Într-un spital de stat rar s-a întâmplat să văd o recepție. Există un circuit de informare a pacientului, dar recepție nu am văzut încă. Modelul recepției aparține cu precădere unităților private. Nu știu dacă pacientul e încurcat de absența recepției, pentru că el e dirijat într-un fel sau altul când intră în spital.

Foarte multe minusuri din spitalele publice pornesc de la lipsa de finanțare și lipsa de responsabilitate a managementului față de ceea ce se întâmplă în spitale. În afara faptului că nu sunt bani în sistem, se pot face multe lucruri fără bani.

Deficiențele întâlnite de regulă sunt de formă, nu de fond. Noi ne uităm însă strict la partea de documente. În documente reiese o serie întreagă de lucruri care ne interesează.

Radu Ionescu, managing partner, Casa de Avocatură Ionescu și Sava

Un segment de 80% din populația urbană accesează servicii medicale private în România. Reali­tatea este că procentul respectiv este expus la astfel de servicii, dar nu le accesează în mod curent, altfel ponderea s-ar vedea în valoarea pieței.

Serviciile medicale private sunt dependente în continuare de abonamente sau de plata făcută de fiecare pacient. Este discutabil dacă un asemenea sistem este sustenabil pe termen lung, dacă poate contribui la dezvoltarea serviciilor medicale private.

Problema nu este cum să facem să creștem piața serviciilor medicale private, ci cum să îmbunătățim accesul pacienților la servicii medicale de calitate. Pentru cei care fac politici de sănătate în România, aceasta ar trebui să fie problema pe care trebuie să o rezolve. Ar trebui să nu le pese cine furnizează aceste servicii, public sau privat, atâta timp cât pacientul beneficiază de cel mai bun serviciu și poate plăti pentru el.

Ministerul intenționează să modifice legislația pentru a permite spitalelor pu­blice să facă acțiuni generatoare de profit. S-a vorbit și despre transformarea spitalelor în ONG-uri, este o schim­bare bine-venită, dar nu știu dacă au luat în calcul decidenții și riscurile care vin cu modificarea.

Florin Andronescu, business developer în cadrul Sanador

Pacientul poate să folosească asigurarea medicală în limita plafonului în spital, în clinica din țară sau din afară. Unica condiție este de a nu depăși limita. Noi lucrăm cu asigurători importanți. Întotdeauna, de câte ori decontăm o anumită factură, ni se cere devizul, în mare detaliu și rapoarte medicale traduse în engleză. Plătesc factura respectivă într-un termen rezonabil, 30-60 de zile. Pentru un furnizor de servicii medicale lucrul cu asigurători e un plus.

Ne-am descurcat, am creat nișa, care a devenit o bucată foarte mare de piață. Ajungem la un echilibru între serviciile private și cele publice, e un mare efort făcut de investitorii care continuă să vină cu bani de acasă, care au avut dificultăți.

Ponderea decontărilor de la asigurători este de 1% și cash-ul este undeva la 75%. Cu siguranță vor câștiga asigurările pe viitor.

Pachetul minim de bază este startul construcției asigurărilor. Dacă urmăm modelul englezesc și spunem că acoperim ca stat în limita bugetului disponibil, dar mă opresc acolo unde banii nu mai sunt, înseamnă introducerea unei liste de așteptare. În acel moment, pacientul cu o problemă reală se duce spre privat, fie cu plată, fie cu asigurare.

Sergiu Neguț, transformation partner la Wanted Transformation Consultancy

Avem un pachet de bază care spune că sunt acoperite toate lucrurile care intră în bugetul spitalului, de aceea ne ducem noi după lista de consumabile cum am fost sfătuit de medic sau dăm cadouri.

Lista de așteptare nu se face în mod transparent. Dacă știi pe cineva ajungi mai repede la tratament, al doilea criteriu este pe bază de bani, apoi pe bază de compasiune și sistemul se autoreglează și chiar funcționează. Acesta este unul dintre marile beneficii ale acestui sistem, de aceea nu se găsește o variantă transparentă.

Rata de creștere a pieței de asigurare privată urcă, mai mult decât cea de abonamente. Știm că piața a crescut de la 10 la 20 de milioane de euro pe asigurări de sănătate. La abonamente ar fi undeva la 85 de miloane de euro, piața relevantă. Cam acesta este raportul de forțe.

Sunt niște tendințe în piață strict legate de creșterea disponibilității de servicii medicale private în România și care pot susține tratamente mai complexe. Asigurații au acces la aceste servicii în abonamente?

Cred că piața de asigurări va continua să crească. Piața totală de beneficii medicale va crește treptat, pentru că nu se pot aloca mai muli bani din fonduri publice. Vor crește mai mult asigurările decât abonamentele.

Fady Chreih, directorul executiv al Regina Maria

Este clar că o complementaritate trebuie să existe între stat și privat. Sunt spitale care sunt extraordinare în ceea ce fac. Altele care ar trebui să își regândească poziția, mă refer la cele de stat și unele dintre cele nou apărute.

Ne-am concentrat foarte mult pe București, dar am deschis clinici și în afara Bucureștiului, am avut creștere, dar nu e o creștere ușoară. Se muncește mult mai mult decât în anii anteriori pentru atragerea pacienților, pentru că nu sunt bani. Cu toate astea, deși spuneam că ne consolidăm investițiile și nu mai facem altele, am deschis ieri o clinică în Pitești și încă două puncte de lucru în București. Cu tot cu echipamente am investit cam 800.000 de euro în aceste deschideri.

Robert Șerban, directorul general al Gral Medical

Eu insist de câțiva ani că niciodată nu vom putea vedea o eficiență a actului medical decât dacă îl urmărim din perspectiva beneficiului medical și apoi al celui financiar.

Trebuie să vedem ce obținem la final, după care să prețuim, apoi să vorbim despre prețul corect al serviciului medical. Abia după aceea putem spune că avem prea mulți doctori sau asistente. Se face în zona medicală un sistem de transmitere a informațiilor medicale? Pacienții pleacă afară pentru că aici sunt doctori care nu lasă nimic în urma lor. Dacă școala medicală nu își pregătește medicii în sensul acesta, să lase ceva în urma lor, nu avem cum să îi păstrăm. Dacă nu știm să ne promovăm doctorii, întotdeauna vor pleca oameni afară.

Carmen Orban, managerul Institutului Clinic Fundeni

Odată cu deschiderea registrului fără bază de rudenie a făcut ca pacienții să se trateze tot la noi, dar vedem o solicitare de servicii medicale ultraspecializate.

Într-un an să faci 100 de proceduri de transplant de ficat, ajungem un caz la două-trei zile. Să nu uităm că anul acesta este primul în care pacienții nu mai pleacă afară. Pacientul, dacă găsește aceleași servicii și la stat și la privat, se duce unde e mai bine.

Cred că acesta este viitorul, să ne pliem pe ce se cere. Nu avem numai transplant hepatic, medular sau renal, dar avem pediatrie, hematologie. Cred că este important să vedem unde sunt nevoile. Sunt spitale care sunt finanțate, dar care nu oferă servicii de care este mare nevoie.

Mihai Marcu, președintele MedLife

BraȘov este probabil cea mai aglomerată piață de servicii medicale private după București. Lupta este acerbă și nu există finanțare suficientă.  Probabil că va fi Clujul următorul centru important în viitorul apropiat.

Piața totală a abonamentelor medicale este de 45 mil. euro, plus/minus 10%. În total, există în jur de 400.000 de clienți. Am făcut și o cercetare națională să vedem câți abonați sunt. Erau 360.000 anul trecut.

Nu există nicio țară în care asigurările private de sănătate au reușit. Valorile sunt de 4 - 5% în zonele bune.

Liviu Drăgan, CEO al TotalSoft

Din zona privată am 99% din clienți, din zona publică am doar două spitale. Clienții mei sunt cei privați. Informatizarea unităților medicale private e diferită de cea din unitățile publice.

Per unitate, spitalele publice cheltuie mult mai mult decât cele private pe tehnologizare. Au fost lansate proiecte din fonduri UE pentru spitalele de stat, în care noi nu ne putem califica din cauza lipsei de experiențe în softuri medicale, după 15 ani în care am lucrat cu cei mai mari jucători din piața privată.

Iulia Teodorescu, Sales Manager în cadrul eMAG Corporate

Am dezvoltat o soluție de finanțare pentru orice instituție medicală privată pentru echipamente IT, de închiriere pe o perioadă de la unu la cinci ani.

Dacă se deschide o unitate nouă sau dacă se dorește schimbarea unora vechi, trebuie trimisă doar o cerere și noi trimitem o ofertă de închiriere, cu ratele de în­chiriere.

Practic, încercăm să dăm o mână de ajutor celor care se dezvoltă în privat, eliberând cash flow-ul jucătorilor. După trei ani, echipamentele trebuie schimbate.

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.09.2013

Sursa:
Ziarul Financiar