Achizițiile pe bani publici desfășurate în România prin sistemul electronic de achiziții publice (SEAP) folosesc în proporție covârșitoare prețul cel mai scăzut ca principal criteriu de atribuire a contractului, în timp ce oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnicoeconomic este luată în calcul în doar 3% din proceduri, potrivit unui studiu publicat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) în baza informațiilor furnizate de autorități.„Cineva care accesează fonduri europene știe că la o procedură de achiziții va fi controlat de cel puțin 7-8 instituții, care vin asupra ta pentru simplul fapt că derulezi achiziții. Percepția e că în momentul în care faci achiziții publice, încerci să fraudezi“, a declarat Valentin Dimon, președintele Corpului Experților în Accesarea Fondurilor Structurale și de Coeziune din România.
Datele unui sondaj de opinie IPP pe un eșantion reprezentativ la nivel național arată că 84% dintre români consideră că felul în care sunt cheltuiți banii publici, inclusiv fondurile europene, este ineficient. Achizițiile publice legate de sectorul drumurilor și cele legate de sectorul sănătății sunt considerate cele mai ineficiente de 43% și, respectiv, 38% dintre respondenți.
La context se adaugă faptul că în opinia publică raportul calitate-preț ar trebui să fie criteriul cel mai des folosit în achizițiile publice (59% dintre respondenți), spre deosebire de criteriul prețului celui mai mic (indicat de 9% dintre respondenți drept criteriu recomandat).
Cu toate acestea, autoritățile contractante, mai ales la nivelul administrației locale, derulează achiziții publice prin proceduri pe care nu le înțeleg foarte bine, de teamă că vor fi sancționate dacă nu o fac, iar în atribuire folosesc criteriul prețului celui mai redus sau perioada cea mai mică de executare a contractului, ceea ce duce la lucrări de proastă calitate care pe termen lung sunt mai costisitoare. „După șapte ani de la transpunerea directivelor europene în Ordonanța 34 (care reglementează achizițiile publice – n.red.), se poate observa că la nivelul întregului sistem e pus accent pe formalism. Procesul de achiziție publică pare derulat doar de dragul procesului. (...) Avem aproximativ 20-30 de aspecte delicate care se regăsesc și în deciziile CNSC. Nu sunt multe probleme de rezolvat“, a declarat Liviu Dominic Dumitru, director la Unitatea Centrală pentru Verificarea Achizițiilor Publice (UCVAP), o structură din cadrul Ministerului Finanțelor.
Anul trecut, valoarea totală a fondurilor cheltuite în achiziții publice derulate prin SEAP s-a ridicat la 15 miliarde euro, în scădere cu 7% față de anul anterior.
Aproximativ 40% din valoarea atribuită în contracte de achiziții publice a fost cheltuită în proceduri cu doar unu sau doi ofertanți, iar licitația deschisă a fost procedura cel mai des folosită, potrivit studiului IPP.
Fondurile UE au fost folosite în 25% din achizițiile derulate prin SEAP, iar majoritatea contractelor a fost atribuită unor companii locale, locurile doi, trei și patru în ierarhia numărului de companii cu contracte SEAP fiind ocupate de Spania, Italia și Germania.
„În sistemul actual, autoritățile contractante nu sunt încurajate să își clarifice nevoile interne astfel încât să ceară operatorului economic oferte alternative adaptate acestora. În schimb, autoritățile se con centrează să detalieze caracteristicile tehnice pe care să le urmărească toate ofertele depuse, ajungând în final să se departajeze exclusiv în funcție de preț“, scriu autorii studiului IPP.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 29.10.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu