La cinci ani după criză, gospodăriile suflă și în iaurt: țin banii la saltea, au redus expunerea pe bursă și nu vor să mai audă de împrumuturi

La cinci ani după ce banca de investiții Lehman Brothers s-a prăbușit, declanșând o criză financiară mondială, gospodăriile din cele mai mari economii ale lumii rămân extrem de atente cu banii. O analiză a agenției americane Associated Press arată că familiile gândesc de trei ori înainte să cheltuiască, au renunțat la împrumuturi și și-au vărsat finanțele în plasamente cu dobânzi minuscule, uneori chiar prea mici pentru a ține pasul cu inflația, decât să mai riște pe bursă.

„Lehman a schimbat totul. Acum e vorba numai despre siguranță, siguranță și iar siguranță“, spune Arne Holz­hausen, economist la biroul din München al companiei de asigurări Allianz.

Analiza s-a bazat pe date privind cheltuielile și investițiile consumatorilor în perioada decembrie 2007 până la sfârșitul anului 2012, concentrându-se pe cele mai mari 10 economii mondiale, anume Statele Unite, China, Japonia, Germania, Franța, Marea Britanie, Bra­zilia, Rusia, Italia și India. Împreună, aceste țări au jumătate din populația mon­dială și realizează 65% din produsul intern brut al lumii.

Dacă evitarea îndatorării și re­ducerea cheltuielilor sunt practici sănătoase pentru finanțele unei familii, când strategia e adoptată de sute de milioane, economia mondială intră în criză. Aversiunea gospodăriilor față de riscuri este, parțial, explicabilă. Rate ridicate ale șomajului în multe state înseamnă mai puțini oameni cu bani de cheltuit. Analiza relevă însă faptul că și persoanele cu slujbe stabile și bine plătite rămân prudente.

Gospodăriile din primele șase eco­nomii dezvoltate și-au mărit deținerile de numerar cu 15%, sau 3.300 de miliarde de dolari, în cei cinci ani post-criză, în ideea că banii ar fi mai în siguranță „la saltea“, potrivit Orga­nizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Deși creșterea în sine nu a fost cu mult mai mare decât în anii anteriori crizei, ce este surprinzător este că aceasta a avut loc în contextul în care milioane de oameni erau șomeri, veniturile celor care munceau au avansat lent, iar miliarde de dolari s-au dus doar pe stingerea datoriilor.

În cei cinci ani de dinaintea crizei, datoriile gospodăriilor au urcat cu 34% în statele analizate, potrivit Credit Suisse. Apoi a venit criza financiară, iar populația a spus stop împrumutării. Datoria pe cap de adult s-a redus cu 1% în aproape cinci ani, o scădere despre care economiștii spun că nu s-a mai văzut de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Apetitul pentru împrumut a rămas scăzut chiar și după ce băncile au redus dobânzile la minime record, situație care pe alte vremuri ar fi provocat o explozie a creditării.

Tot pentru a-și reduce datoriile și a economisi mai mult, populația și-a restrâns cheltuielile. Cheltuielile de consum au crescut la nivel mondial cu 1,6% anual în primii cinci ani după criză, ajustând cifrele pentru a lua în calcul rata inflației, potrivit Pricewater­houseCoopers.

Ritmul de creștere s-a plasat la jumătate față de perioada de dinaintea crizei și a fost doar puțin mai mare decât creșterea anuală a populației în aceeași perioadă. Cheltuielile de consum repre­zintă peste 60% din PIB.

Pe bursa de valori, dorința de siguranță a determinat o retragere masivă, deși la începutul anului 2009 acțiunile și-au revenit din colapsul din criză, iar cotațiile titlurilor au urcat cu rapiditate. Investitorii din cele 10 țări au retras 1.100 de miliarde de dolari din fondurile mutuale cu plasamente în acțiuni în cei cinci ani de după criză, suma fiind echivalentă cu 10% din deținerile inițiale, arată firma de analiză Lipper. Banii au luat calea fondurilor de obligațiuni, unde deținerile au crescut cu 1.300 de miliarde de dolari, deși dobânzile oferite de acestea au scăzut la niveluri record.

Când a lovit criza, principalele economii dezvoltate s-au așteptat ca statele emergente să preia ștafeta și să fie noul motor al creșterii economice globale.

Cele mai mari state emergente, respectiv Brazilia, Rusia, India și China (BRIC), și-au revenit rapid din criză. Însă potențialul BRIC a fost supraevaluat. Deși au 80% din populația celor mai mari 10 economii, cheltuielile cetățenilor lor s-au ridicat la doar 22% din totalul cheltuielilor de consum ale grupului de 10, potrivit Haver Analytics.

Totuși, mai devreme sau mai târziu consumatorii își vor depăși frica și vor lărgi baierele pungilor. Cu toate acestea, puțini sunt economiștii care se așteaptă ca gospodăriile să revină la obiceiurile de dinaintea crizei. Un motiv este că boom-ul anterior anului 2007 s-a produs pe fondul unei îndatoriri uriașe, nu creșteri ale veniturilor. Nimeni nu crede că excesele de atunci se vor repeta.

Prudența va continua însă și din cauza „traumelor“ suferite de consumatori în perioada în care job-uri, venituri și averi dispăreau dintr-o dată, efectele psihologice persistând și după venirea unor vremuri mai bune. Economiștii cred că lovitura crizei financiare a fost atât de puternică încât gospodăriile nu vor prinde din nou gustul împrumuturilor și cheltuielilor timp de încă cinci ani, sau mai mult.

„Nu e greu să distrugi încrederea consumatorilor, dar e nevoie de foarte mult ca să o reconstruiești“, crede Ian Bright, economist la ING.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.10.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Radu Bostan