BNR: Este nevoie de o politică publică de încurajare a economisirii

Dobânzile n-ar mai trebui impozitate cu cota de 16%.

Economisirea trebuie să crească în continuare, iar pentru aceasta este nevoie de o politică publică de încu­rajare, inclusiv prin aplicarea unei cote de impozitare mai reduse pentru câș­tigurile din dobânzi, spune vice­guver­na­torul BNR Bogdan Olteanu.

„Dorim să creș­tem în con­ti­nuare nivelul de eco­no­mi­sire, tre­bu­ie gân­dită o po­li­tică pu­blică de încu­raja­re a eco­no­mi­sirii, care nu e în­cu­rajată în pre­zent pen­tru că do­bân­zile sunt im­po­zi­tate cu ace­eași co­tă uni­că pre­cum cele­lalte ve­ni­turi“, a de­cla­rat vice­gu­ver­na­to­rul la „Romania Finan­cial Forum“, organizat ieri de Mediafax.

El consideră că economisirea inter­nă alături de reducerea deficitului bu­ge­tar constituie soluții pentru balan­sarea efec­telor dezintermedierii finan­ciare ca­re marchează în prezent piața ban­ca­ră. Olteanu a menționat că tre­buie găsite soluții alternative de finan­ța­re pentru bănci, de asigurare a fon­durilor necesare pe care să le utilizeze la creditare.

În acest sens, BNR a finalizat marți un proiect de lege care să permită băncilor să emită obligațiuni bazate pe garanții ipotecare.

Oficialul BNR a precizat că garan­ți­ile creditelor imobiliare care vor fi uti­li­zate ca suport pentru emisiunile de obli­ga­țiuni vor fi evaluate la 60-80% din va­loa­rea inițială, în funcție de tipul credi­tului, pentru a asigura o acoperire reală în cazul unei deprecieri suplimentare.

Negrițoiu: România are un potențial de creștere economică de 4-5% până în 2020

România a înregistrat o performan­ță excepțională în acest an, peste statele din regiune, având premisele unei creș­teri economice anua­le de 4-5% până în 2020, cu o dobândă pe piața inter­bancară în jur de 5%, inflație sta­bilă și un curs de 3,5 lei/euro, a de­clarat preșe­din­te­le ING Bank, Mișu Negrițoiu.

„ING a intrat în zodia optimis­mu­lui de­bordant, pu­nem dintr-o da­tă re­cesiu­nea la spa­te, criza s-a ter­minat, deși lu­mea mai vor­beș­te, antreprenorii spun că nu a tre­cut criza. Efectul este inegal, unii simt că am ieșit din criză și noi chiar zicem că rece­siu­nea s-a dus. Perfor­manța Ro­mâ­niei este una excepțională ce ne dă motive să credem că în perioa­da următoare potențialul de creș­tere eco­nomică este de 4-5%, până în 2020, in­flație de 3%, rata dobânzii de refe­rință 5%, un curs mai bun, o mo­ne­dă mai puternică“, a afirmat Negrițoiu.

El estimează un curs de 3,5 lei/euro până în 2020, care pe de o parte ar aduce avantaje, dar ar reprezenta tot­odată și un impediment pentru procesul de adoptare a monedei euro, anticipat pentru anul 2020.

Bodîrcă, UniCredit: Creșterea economică de anul viitor va fi sub cea din 2013

România va avea anul viitor o creș­tere economică mai redusă decât cea din acest an, care a fost influențată po­zi­tiv de evoluția foarte bună a agri­cul­turii, dar un grad de ab­sorbție superior al fondurilor UE ar contracara acest efect, a declarat Daniela Bodîrcă, vicepreșe­din­te al UniCredit Țiriac.

„În opinia noas­tră, per­spec­ti­ve­le pentru 2014 nu sunt în­cu­ra­ja­toa­re. Acce­le­ra­rea PIB în pri­me­le nouă luni s-a pro­dus pe fondul unui an agricol bun, dar contri­bu­ția va fi doar tem­porară și poate crea chiar un efect de bază ne­ga­ti­v în 2014, pe care trebuie să-l luăm în cal­cul. Pe de altă parte, in­ves­tițiile au avut o con­tri­buție negativă în PIB și aici ar trebui să ne punem sem­ne de între­bare, deoarece cu aceste evolu­ții am pu­tea avea pro­ble­me de dezvol­ta­re eco­no­mi­că pe ter­men me­diu și lung“, a de­clarat Da­niela Bodîr­că, vice­preșe­din­te al UniCre­dit Țiriac Bank.

Ea consideră că pentru o creș­tere eco­nomică sustenabilă este ne­voie de po­litici macroeconomice adec­va­te și de un sistem bancar care să susțină eco­no­mia. „Asistăm la o ajustare a siste­mului ban­car, firească având în vedere exis­ten­ța scurtă a sistemului bancar și faptul că această criză ne-a impactat în prima par­te a ciclului de creditare. Ajustarea este normală în lumina creșterii spec­ta­cu­loase din anii de boom“, a arătat Bodîrcă.

Paardekooper, RBS: Încălcarea flagrantă a eticii de către bancheri, principalul motiv al recesiunii

Încălcarea principiilor etice de către bancheri a fost unul dintre principalii factori care au dus la criza mondială, astfel că intro­du­cerea de noi re­guli și regle­men­tări nu va fi sufi­cientă pentru un sistem bancar mai sigur, a declarat Henk Paardekooper, directo­rul exe­cutiv al RBS Ro­mânia.

„În 2008 a fost începutul celei mai groaznice recesiuni de la al doilea război mondial. Ca răspuns la această situație, pretutindeni s-au introdus legi noi, mai multe reglementări, control direct asupra unor bănci. Discuțiile au fost bazate pe introducerea de reguli, dar cred că dacă introduci reguli nu se va rezolva problema și nu vom avea un sistem bancar sigur. Nu spun că nu e bine să nu ai reguli, cred însă că nu este de ajuns să ai legi și reglementări“, a afirmat Paardekooper.

El a adăugat că potrivit autorităților americane criza putea fi evitată, dar printre factorii care au dus la această situație se numără reglementările greșite, neglijența firmelor financiare, decidenții care au fost nepregătiți de criză, precum și încălcări sistemice ale răspunderii și eticii, la toate nivelurile.

„Toate celelalte motive menționate pot fi reparate prin introducerea de reguli, proceduri și legi, am văzut asta deja. Dar noi nu putem include etica într-o procedură. Eu cred că încălcarea flagrantă a eticii este principalul motiv al recesiunii. (...) Bancherii trebuie să respecte etica, să fie obsedați să facă lucrurile corect pentru societate. Dacă nu vor înțelege vor rămâne în turnurile lor de sticlă“, a afirmat Paardekooper.

Ursache, ASF: Piața de capital este dominată de tot soiul de interese

Piața de capital este dominată de „tot soiul“ de interese, care au ținut-o la statutul de piață de frontieră, iar reglementările stufoase din domeniu, rămase la nivelul anilor ‘90, vor fi modificate, potrivit vicepreședintelui ASF Mircea Ursache.

„Piața de capital românească este dominată de tot soiul de interese care au ținut-o la statutul de piață de frontieră. Cât timp vom menține aceste reglementari stufoase, pe care nici angajații ASF nu reușesc să le dovedească, nu vom putea depăși acest statut“, a declarat Mircea Ursache, vicepreședinte ASF responsabil de piața de capital. El a amintit că SIF-urile funcționează după o legislație din anii ‘90 și a spus că la nivelul ASF sunt discuții pentru modificarea acestora astfel încât SIF-urile să poată cumpăra acțiuni între ele și să răscumpere acțiuni.

Pe de altă parte, Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori București (BVB) spune că economia românească este prea scumpă și are din această cauză un grad nivel redus de competitivitate, situația fiind valabilă și pentru piața de capital.

„Economia romănească, inclusiv piața de capital, este prea scumpă, ducând la un nivel redus de competitivitate, și asta trebuie schimbat. Cu siguranță piața de capital trebuie și va fi unul dintre motoarele care vor schimba situația, crescând nivelul de competitivitate“, a declarat Sobolewski. El a arătat că România are nevoie de o creștere economică de peste 4% pentru a recupera parțial diferența față de statele dezvoltate din UE

„Perspectivele de creștere economică sunt bune, un avans de peste 2% este mult mai bun decât 0 și ceva la sută sau decât recesiunea. Dar care este diferența între România și alte țări mai dezvoltate din Uniunea Europeană? (...) Nu ar trebui să fim mulțumiți cu o astfel de rată de creștere, avem nevoie de circa 4% pentru a reduce diferența (...) România ar trebui să se dezvolte cu 5-6% pentru a fi mulțumiți de creștere și să merite numele de tigrul Europei Centrale și de Est“, a afirmat șeful bursei.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 28.11.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Mediafax