Chinezii vin la București să ceară porci, vaci și oi românești de 1 miliard de euro pe an

Investitorii chinezi care vor fi prezenți săptămâna viitoare la București alături de premierul Li Keqiang și-au anunțat intenția de a plasa în România comenzi anuale de import de pe piața românească pentru 3 milioane de porcine, 3 milioane de ovine și 500.000 de capete de bovine.

Valoarea de piață a unui asemenea număr de ani­male se ridică la un miliard de euro, potrivit calculelor ZF. Spre com­pa­ra­ție, ex­porturile agroalimentare româ­nești cumulează un total de 4,5 miliarde de euro anual.

Bucureștiul va găzdui, între 26 și 29 noiembrie, a treia ediție a Summitului de Cooperare China - Europa Centrală și de Est, ocazie cu care zeci de companii chi­neze se vor afla aici pentru a căuta opor­tunități de business pe piața regională. Însă vor exista contacte bilate­rale, iar Bucu­reștiul s-a pregătit pentru acest eveniment, în ședința de guvern de miercuri fiind adoptate 9 memo­ran­dumuri de coo­pe­rare, din care două pri­vesc comerțul agro­ali­mentar. România se așteaptă să încheie în  timpul acestui summit – cel mai important orga­nizat de București după summit-ul NATO din aprilie 2008 – contracte de 5 miliarde de euro pentru construirea reac­toa­relor 3 și 4 de la Cer­na­vodă, a hidrocen­tra­lei Tarnița Lăpuștești sau unui nou grup ener­getic la Rovinari.

Securitatea ali­men­tară este unul dintre punctele importante pe agenda diplomației economice a Beijingului având în vedere relaxarea politicilor de­mo­grafice, creșterea veniturilor popu­lației și suprapopularea din marile centre industriale.

Strategia chinezilor este una de diver­sificare pentru a ține în frâu creșterea pre­țurilor și pentru a diminua dependența față de importurile de materii prime agri­co­le (grâu, porumb, soia, rapiță) și carne din Statele Unite, Brazilia, India sau Australia.

„Interesul Chinei este acela de a stabili aici o bază de export (spre econo­mia asiatică - n.red.). Dacă ne organizăm putem avea capacitatea de a exporta și dacă avem piața chineză putem dezvolta producția și vom scăpa de ofertele din prezent la prețuri reduse pentru ovine sau pentru bovine. O astfel de con­struc­ție ar pu­tea fi un punct esențial pen­tru dezvol­ta­rea agriculturii. Există interes de ase­me­nea și pentru cereale“, a declarat ieri Achim Irimescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii.

În China, cea mai mare piață agro­ali­men­tară din lume, alimentele românești sunt aproape inexistente, exporturile fiind estimate la numai 1,2 milioane de euro în acest an.

Economia locală este în acest context pe unul dintre ultimele locuri în UE în func­ție de exporturile agroalimentare în China, cu afaceri de 300 de ori mai mici decât cele ale Franței, liderul blocului comunitar.

Vor două treimi din producția internă de carne de porc și garanții de la stat

Potențialele comenzi ale compa­niilor din China ar urma să pună presiune pe piața creșterii animalelor din România având în vedere că cerințele de export de 3 milioane de porcine în­seamnă două treimi din efectivul local, cele 3 milioane de ovine înseamnă 20% din totalul intern, iar cele 0,5 milioane de vaci acoperă o pătrime din șeptel. Mai mult, cea mai mare parte a animalelor din economia românească se află în fer­me mici, fără dimensiune comercială.

„China este intere­sată ca și statul să se im­plice în acest proiect de export, ceea ce înseamnă că tre­buie stabilite par­te­neriate public-private“, a explicat Irimescu la un seminar pe teme eco­nomi­ce organi­zat de Business Mark.

Acest model al parte­ne­riatelor public-private a fost pus deja în aplicare de chinezi în Ucraina, unde ei au semnat un acord prin care vor finanța cu 1,5 mi­liarde de dolari anual achizitorul de cereale de stat de la Kiev. Cu acești bani, instituția urmează să preia cereale pe care ulterior le va exporta în China.

Au pregătit 50 de milioane de euro pentru două ferme de scroafe

Secretarul de stat a anunțat și că autoritățile de la Beijing urmează să faciliteze investitorilor locali obținerea de credite prin băncile chineze astfel încât ei să dezvolte două ferme de scroafe de câte 25 de milioane de euro fiecare.

Cele două unități ar urma să devină în viitor baza pentru creșterea numărului de porcine din România și în același timp nucleul pentru exporturile românești de carne de porc către economia chineză.

„Există o piață foarte mare de desfa­ce­re în China pentru cei care sunt dispuși să investească“, a mai spus oficialul de la Agricultură.

Cea de-a doua economie a lumii are deja un cap de pod strategic pe piața cărnii de porc din România.

Compania chineză Shanghui Group a achi­ziționat producătorul american Smith­field, ce controlează un sfert din pro­ducția locală de carne de porc. Ei au la Ti­mișoara un centru de producție și procesare de 800.000 de capete anual. Smithfield mai este prezent în UE în Polonia și Marea Britanie.

Vin la București pentru a-și diversifica furnizorii de alimente și materii prime agro

Cu rezerve de 3,3 miliarde de dolari, China a pornit la vânătoare pe piețele internaționale agroalimentare în căutarea activelor și a partenerilor de ex­port care să elibereze economia asiatică de dependența importurilor din Statele Unite, Brazilia, Argentina sau Australia.

Ei sunt nevoiți să recurgă la diplo­ma­ția economică și la importuri pentru că te­re­nurile agricole din China nu pot ține pa­sul cu creșterea populației, iar agricultura in­tensivă și consumul de îngrășă­minte au re­dus potențialul productiv. Chinezii hrănesc în prezent 20% din populația mon­dială cu numai 8% din terenurile agricole disponibile.

Principala miză este acoperirea defi­ci­te­lor pe care China le are pentru soia, po­rumb și rapiță. Aceste minusuri s-au ros­to­golit în întreaga industrie agro­ali­men­tară, astfel că Beijingul a ajuns să fie cel mai mare importator de soia la nivel mon­dial, al treilea importator de carne de porc și al cincilea importator de porumb.

Atât porumbul, cât și soia sunt prin­cipalele materii prime folosite în fermele de porci sau păsări, iar modificarea obi­ceiurilor de consum odată cu creșterea ur­ba­nizării pune presiune pe prețurile aces­tor materii prime.

Un raport din urmă cu trei zile al com­paniei americane de brokeraj John Stewart and Associates arată că prețul po­rum­bului în nordul Chinei era de

359 $/tonă, în sudul Chinei de 409 $/tonă, aproape dublu față de cotația de 205 $/tonă din Ucraina sau Golful Mexic.

Dragonul asiatic iese la „vânătoare“ în punctele strategice pentru agricultura mondială

Pentru a da o „gură de oxigen“ agri­cul­turii interne, Beijingul a dat tonul unui vast program de achiziții de active agroindustriale și teren agricol în străi­nătate, potrivit informațiilor dintr-un raport din noiembrie al băncii franceze BNP Paribas.

Prima oprire a „caravanei“ achizi­țiilor a fost în Statele Unite, unde chinezii au preluat controlul Smithfield, cel mai mare procesator de carne de porc din lume. Următoarea regiune pe lista a fost Europa de Est, iar aici ei au semnat deja un acord pentru a arenda în Ucraina 100.000 de hectare de teren arabil cu posibilitatea de a extinde acordul până la 3 milioane de hectare.

Pe aceeași linie, producătorul chinez de lactate Mengniu Diary a intrat într-un joint venture cu francezii de la Danone, acord ce ar urma să faciliteze creșterea pieței de iaurturi din China.

Investițiile chineze nu au ocolit nici industria îngrășămintelor, având în ve­de­re că China Investment Corp, fondul de in­ves­tiții suveran al Chinei, a preluat un pa­chet de 12,5% din acțiunile produ­că­to­ru­lui de îngrășăminte (potasă) rus Uralkali, unul dintre cei mai mari din lume.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 22.11.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Gabriel Razi