Compromisuri de guvernare care erodează competitivitatea: Cu promisiunea primului salariu minim pe economie și a unor pensii mai mari, noua coaliție de guvernare din Germania va ajuta economiile europene mai slabe

După negocieri-maraton, par­tidul cancelarului german Angela Merkel și principala formațiune de opoziție au ajuns la un acord pentru formarea unei „mari coaliții“ de guvernare care pe de o parte reduce din competi­tivitatea celei mai mari economii europene, ceea ce reprezintă o veste bună pentru țările mai slabe, iar pe de alta, spun criticii, încalcă principiile democrației.

Acordul, încheiat după 17 ore de negocieri, include printre altele primul salariu minim pe economie din istoria modernă a Germaniei, de 8,5 euro pe oră, cel mai mare din UE, pensii mai mari pentru mamele care nu muncesc și pentru persoanele sărace, mai multe exceptări de la vârsta de pensionare de 67 de ani și controlul chiriilor în orașe mari precum Berlin, Frankfurt și München. Aceste promisiuni pot fi privite ca vești bune de economiile cu probleme din zona euro deoarece reduc competitivitatea puternicei economii germane, scrie The Guardian. De aseme­nea, pentru că aduce mai mulți bani în buzunarele săracilor, acordul contracarează criticile Comsiei Europene, care acuză Germania că urmează politici mercanti­listice pe socoteala celorlalte state din UE.

Pe de altă parte, acordul încalcă regulile democrației, în care poporul își alege guvernanții. Alianța vine după ce în urmă cu două luni creștin-democrații conduși de Merkel au câștigat alegerile cu 41,5% din voturi. Social-democrații, partenerii de acum, au primit doar 25,7% din voturi. Alianța a fost încheiată deoarece cu acest rezultat partidul lui Merkel nu putea intra singur la guvernare. Prin această „mare coaliție“, pierzătorii, adică cei nedoriți de popor, au ajuns să guverneze și au dictat o parte din termenii acordului.

Nu vor crește taxele și datoriile, dar vor fi pensii mai mari

Acordul continuă totuși în unele privințe politica lui Merkel. Nici taxele și nici datoriile nu vor crește, pensiile urmând a fi finanțate din fondurile de protecție socială, notează Financial Times.

Însă unele condiții, precum introduce­rea salariului minim pe economie începând cu 2015, posibilitatea pensionării anticipate la vârsta de 63 de ani pentru cei care au o vechime în muncă de 45 de ani și descu­rajarea muncii temporare reprezintă un pas înapoi pentru cea mai cuprinzătoare și de succes reformă a pieței muncii din ultimii ani. Această reformă a ajutat Germania să devină motorul de creștere al Europei. „Marea coaliție“ anterioară, condusă tot de Merkel, a ridicat vârsta de pensionare la 67 de ani.

Banca centrală, Bundesbank, mulți angajatori și chiar Merkel au avertizat că salariul minim pune în pericol locuri de muncă, mai ales în regiunile din est, mai sărace. Merkel a cedat deoarece social-democrații nu au acceptat să negocieze această condiție.

Partidele au promis, de asemenea, continuarea actualei politici europene și au convenit că băncile pot fi recapitalizate direct din fondul european permanent de bailout, ESM, doar dacă este evident că băncile nu pot fi salvate după ce creditorii și guvernele și-au adus contribuția la bailout.

Control mai strict pe piețele financiare

În încercarea de a strânge mai mulți bani pentru proiecte de infrastructră, parti­dele intenționează ca anul viitor să intro­ducă o taxă de tranzit pe autostrăzi perce-pută mașinilor înregistrate în străinătate.

Această condiție a fost propusă de partidul soră al creștin-democraților, formațiunea bavareză CSU, și a fost respinsă în timpul campaniei electorale de Merkel.

Totodată, partidele au acceptat să înăsprească controlul piețelor financiare, să limiteze speculațiile și să mărească rezis-tența piețelor. Coaliția sprijină introducerea la nivel european a unei taxe pe tranzacții financiare.

În privința uneia dintre cele mai controversate probleme, membrii coaliției au decis să introducă cetățenia duală pentru copiii născuți și crescuți în Germania de părinți nerezidenți în UE. În prezent, mulți tineri, în special de origine turcă, sunt forțați să renunțe la cealaltă naționalitate dacă vor să primească cetățenie germană. Partidul lui Merkel avea mari rezerve în a accepta cetățenia dublă.

Mai puțini bani pentru energia “verde“

În privința reformei sectorului de energie, care trece prin cea mai amplă transformare din ultimele decenii, partidele au hotărât să reducă subvenționarea energiei verzi în condițiile în care costurile legate de tranziția de la energie nucleară și din combustibili fosili la energie din surse regenerabile riscă să scape de sub control. Subvențiile pentru fermele eoliene onshore se vor reduce, ca și planurile pentru dezvoltarea compexelor eoliene offshore.

Coaliția vrea să restructureze piața energiei și să continue extinderea rețelei energetice, politici demarate de Merkel. Un moratoriu privind folosirea fracturării hidraulice pentru extragerea gazelor naturale va fi menținut.

De asemenea, taxa de autostradă va fi analizată cu atenție de Comisia Europeană deoarece poate fi considerată ca discriminatorie.

Acordul de alianță reamintește că parteneriatul „unic“  franco-german are prioritate în Europa și subliniază importanța întăririi legăturilor cu Polonia. În document se menționează că germana ar trebui să devină limbă de lucru în UE, alături de franceză și engleză, notează The New York Times.

400.000 de studenți alimentau businessurile universităților private în 2008

Problema zonei euro este că politica monetară de dinainte de criză a fost concepută pentru a ajuta mai degrabă Germania și mai puțin alte țări, precum Spania, a afirmat Jose Luis Rodriguez Zapatero, fost premier spaniol între 2004 și 2011.

Politica monetară relaxată urmată de Banca Centrală Europeană a ajutat la supraîncălzirea pieței locuințelor din Spania, ceea ce a dus la implozia din 2008 și la criza care a urmat și din care țara încă nu și-a revenit, a afirmat Zapatero într-un interviu acordat CNBC. Lovitura dată de implozie sectorului bancar a fost atât de puternică încât guvernul a acceptat un ajutor de 41 de miliarde de euro pentru salvarea băncilor.

„Politica monetară cu dobânzi reduse – aplicată încă de la nașterea euro și până la criză – a fost proiectată pentru reconstruirea Germaniei. Dar ce efecte a avut asupra țărilor ca Spania? A creat o expansiune uriașă a creditului, care a creat bule“, a spus fostul premier. El susține că dobânzile reduse ale BCE de dinaintea crizei au ajutat la stimularea cererii pentru produsele germane și au permis țării să-și construiască un surplus comercial uriaș.

„Germania avea producție puternică și cerere internă foarte mică. Nu-și putea vinde propriile produse. Spania le-a cumpărat, datorită creditului pe care germanii îl finanțau“, a mai spus Zapatero.

Promisiunile noii coaliții de guvernământ din Germania pe scurt

introducerea unui salariu minim pe economie de 8,5 euro pe lună începând cu 2015, primul din istoria țării și cel mai mare din UE;

pensii mai mari;

reducerea în unele cazuri a vârstei de pensionare de la 67 de ani la 65 de ani;

controlul chiriilor în orașele mari;

reducerea subvențiilor pentru energia „verde“;

taxele și datoriile nu vor crește;

gazele nu vor fi exploatate prin fracturare hidraulică;

introducerea unei taxe de autostradă pentru străini;

introducerea cetățeniei duble.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 28.11.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru