Punctele slabe ale băncilor din România în materie de guvernanță corporativă

Remunerațiile executivilor cu poziții senioare în băncile de importanță sistemică nu sunt suficient aliniate cu un management prudent al riscului, comitetele de audit nu sunt destul de independente, iar consiliile de supraveghere și comitetele de risc sunt insuficient implicate în configurarea apetitului de risc și a profilului de risc al băncilor, relevă o evaluare realizată de BERD în privința măsurii în care băncile mari din România au adoptat cele mai bune practici în materie de guvernanță corporativă.

Punctele slabe ale băncilor din România semnalate de BERD:

►   remunerația executivilor din poziții de senior nu este pe deplin aliniată cu un management prudent al riscului

►   independența auditorilor externi nu este în totalitate susținută de consiliile de supraveghere și de comitetele de audit

► comitetele de audit nu sunt total independente

►   consiliile de supraveghere și comitetele de risc nu sunt suficient de implicate în configurarea apetitului de risc și monitorizarea profilului de risc al băncilor

►   consiliile de supraveghere nu sunt destul de independente în raport cu managementul și acționarii care dețin controlul băncilor

►   responsabilitățile directorilor băncilor și ale acționarilor nu sunt suficient de clar definite

►   consiliile de supraveghere nu au un rol suficient de activ în dezvoltarea și aprobarea obiectivelor strategice și a bugetelor băncilor

►   consiliile de supraveghere ale subsidiarelor de bănci străine nu sunt pe deplin în poziția de a controla efectiv operațiunile băncilor locale

►  băncile nu publică toate informațiile-cheie de guvernanță pe site-urile proprii

►   nu fac rapoarte regulate privind chestiuni de guvernanță

►    nu există o corelație suficientă între volumul de informații făcute publice și mărimea, complexitatea, structura acționariatului și profilurile de risc ale băncilor

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Razvan Voican