Decizia Ucrainei de a întoarce spatele Uniunii Europene în discuțiile pentru un acord de asociere, demers explicat de autoritățile de la Kiev prin „motive economice“, mai exact presiunea Rusiei, a stârnit proteste de amploare în a doua țară europeană ca mărime, iar cifrele economice din ultimii 20 de ani spun povestea unei creșteri economice majoritar similară regiunii, dar cu o stagnare în nivelul de trai.La summitul organizat la Vilnius la sfârșitul săptămânii trecute, Georgia și Moldova au semnat acorduri de asociere cu Uniunea Europeană. Marele absent de la masa acordurilor a fost Ucraina, care anunțase recent o „decizie economică“ de a suspenda negocierile cu Uniunea Europeană, o mutare atribuită în mare parte presiunilor de la Kremlin.
În același timp însă, un editorial publicat recent de cotidianul britanic Financial Times titra că țările din Europa de Est sunt „rătăcite în tranziție“ și nu vor putea niciodată să ajungă din urmă Vestul, în ciuda unei perioade de creștere disproporționată, în care Estul părea să recupereze diferențele.
În zona de est menționată în articol erau incluse actuale membre ale Uniunii Europene, dar și țări vizate pentru includere, printre care și Ucraina. Polonia și Ungaria au aderat la UE în 2004, iar România și Bulgaria au devenit state membre în 2007.
Stagnare în PIB-ul per capita
Datele Băncii Mondiale (BM) arată că în 1991, după prăbușirea Uniunii Sovietice, Polonia și Ucraina erau apropiate ca nivel al Produsului Intern Brut (PIB), cu 84 mld. dolari și respectiv 77 mld. dolari, calculat la cursul curent. În același timp, Ungaria și România erau și ele apropiate, cu 34 mld. dolari, respectiv 29 mld. dolari.
În 2004, la momentul aderării la UE, Polonia și Ungaria aveau PIB-uri de trei ori mai mari, în timp ce Ucraina înregistrase o sădere de 15%, comparativ cu 1991.
Trei ani mai târziu, în 2007, Ucraina avea un PIB mai mult decât dublu, în timp ce în Polonia și Ungaria începeau să dea semne de încetinire a creșterii. La Sud-Est, România, proaspăt intrată în UE împreună cu Bulgaria, avea și ea un PIB de peste două ori mai mare față de 2004, în timp ce Bulgaria creștea mai modest.
La finalul lui 2012, PIB-ul Ucrainei le depășea pe cele ale Ungariei, Bulgariei și României. Evoluția PIB-ului per capita însă arată că la nivel de cetățean creșterea economică a Ucrainei a fost foarte mică în comparație cu rezultatele țărilor vecine.
Polonia și-a majorat PIB-ul per capita de cinci ori între anii 1991 și 2007, în timp ce România și l-a majorat de peste șase ori, iar Ungaria de peste patru ori.
În perioada în care România și Bulgaria așteptau să adere la Uniunea Europeană, cele două țări și Ucraina au pornit de pe poziții similare în ceea ce privește PIB-ul per capita, însă în 2007 România avea un PIB per capita de 7.856 dolari, Bulgaria de 5.498 dolari, iar Ucraina de 3.069. Ulterior aderării României și Bulgariei la UE, diferențele între cele două țări și Ucraina s-au majorat, până la punctul în care în 2011 România și Bulgaria aveau PIB-uri per capita de peste două ori mai mari decât cel din Ucraina.
Polonia și Ungaria, în schimb, și-au majorat PIB-ul per capita în perioada analizată până la 13.382 și respectiv 13.909 dolari în 2011, potrivit datelor Băncii Mondiale.
În ceea ce privește creșterea economică în perioada analizată, Ucraina a trecut de la o scădere de 8,4% în 1991, într-o perioadă în care toate țările analizate din Europa de Est înregistrau scăderi puternice, la o creștere de 12,1% în 2004. Între timp, Germania, cea mai puternică economie din Europa, a trecut de la 5,1% la 1,2% în ceea ce privește creșterea economică.
Evoluția Ucrainei a fost oscilantă în intervalul analizat. După începutul crizei economice, Ucraina a fost una dintre țările cu cea mai mare scădere, 14,8% în 2009, însă a revenit pe creștere în anul următor și în prezent are o evoluție similară țărilor din UE, tendință care se va menține în următoarea perioadă.
Rătăcite în tranziție
Potrivit unor date Raiffeisen Research, citate de Bloomberg, în perioada 2000-2008, în Europa centrală PIB-ul a înregistrat o creștere medie de 4,3% în Europa centrală și 5,4% în Europa de sud-est, în timp ce în zona euro creșterea era de 2%, iar Germania avea o creștere de 1,6%, potrivit unor date ale Raiffeisen Research, citate de Bloomberg.
Rusia și Ucraina au fost printre statele cu cele mai bune evoluții economice în această perioadă, cu creșteri anuale medii de 7% și respectiv 6,9%.
Pentru următorii doi ani, însă, analiștii estimează că în Europa centrală și de est creșterea economică va încetini. Rezultatul prognozat de analiști pentru 2015 arată creștere economică de 2,5% în Germania, 2% în zona euro și creșteri similare în Ucraina și Rusia.
Pe de altă parte, în contextul în care produsele europene circulă între granițele uniunii la prețuri similare, nivelul de trai în est e mai scăzut decât cel din vest. Presiunea internă exercitată de economiile puternice asupra periferiei a determinat măsuri sociale fără precedent în Germania, prin introducerea unui salariu minim și pensionări la vârste mai reduse, menite să le ofere țărilor mai puțin competitive spațiu de dezvoltare.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.12.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu