Amânarea aprobării primei evaluări a acordului cu FMI va avea un impact limitat asupra piețelor financiare, inclusiv pentru faptul că înțelegerea este de tip preventiv, iar măsurile fiscale sunt deja aprobate, iar investitorii se așteaptă ca România să respecte angajamentele, apreciază economiștii.Economiștii punctează în primul rând că România se află în continuare în acord cu instituțiile financiare internaționale și pe un anagajament bugetar rezultat din compactul fiscal european, ceea ce nu va permite deraieri la nivelul deficitului, și au catalogat această situație drept o falsă criză.
Președintele Traian Băsescu a anunțat, luni seară, că a decis să nu aprobe memorandumul cu FMI, din cauza accizei de 7 eurocenți la carburanți. Premierul Victor Ponta i-a propus marți președintelui Traian Băsescu o întrevedere pe tema memorandumului cu FMI și a proiectului de buget pe 2014, la care să participe atât guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cât și ministrul Finanțelor, Daniel Chițoiu, și ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea. Întâlnirea va avea loc de la ora 17:00, la Palatul Cotroceni.
"Ce avem în momentul de față este un acord care rămâne în funcțiune, fiind semnat și de Bruxelles și de Washington. Șansele ca prima evaluare să fie finalizată sunt destul de mici dacă președintele nu semnează, ceea ce înseamnă că se amână finalizarea primei evaluări pentru ianuarie, probabil. Consecința evidentă este doar la nivelul disponibilității tranșei de împrumut, pe care oricum România nu ar fi tras-o, pentru că tratăm acordul la nivel preventiv. Vedem ceva consecințe, dar moderate", a declarat Ionuț Dumitru, economist șef la Raiffeisen Bank și președinte al Consiliului Fiscal.
Părerea lui Dumitru este împărtășită și de macroeconomistul Florin Cîțu, care apreciază că nu există șanse de întrerupere a acordului cu FMI. "Dacă nu se înțeleg pe această taxă, vor merge pe alta" a afirmat Cîțu.
De asemenea, analiștii UniCredit consideră că acordul stand-by al României nu este amenințat pe termen scurt de divergențele politice, care se constituie într-o "falsă criză". Situația s-ar putea agrava însă dacă policienii vor continua înfruntarea, deteriorând imaginea țării.
"Proiectul de buget pentru 2014 conține taxe ad-hoc controversate, care amintesc mai degrabă de politicile fiscale inconsistente ale Ungariei, decât de o planificare bugetară pe termen lung. Măsuri precum creșterea accizei pe carburanți și taxa pe construcții cu utilitate specială, precum stâlpi, conducte sau baraje, au fost implementate deoarece colectarea taxelor este în continuare cea mai proastă din UE, Consiliul Fiscal estimând evaziunea fiscală la 14% din PIB în 2012", afirmă într-o notă Dan Bucșa, economist UniCredit Research.
Decizia președintelui de a respinge memorandumul convenit cu FMI este văzută și de analiștii ING Bank doar ca o măsură menită să întârzie adoptarea bugetului, probabil până la sfârșitul lunii decembrie.
Economiștii băncii olandeze arată că reacția inițială a piețelor la evenimentele de luni a fost una limitată, iar consecințele vor fi limitate chiar și în cazul unei eventuale ruperi (puțin probabile) a acordului de finanțare cu FMI, CE și BM, având în vedere că este vorba de un acord preventiv.
Analiștii ING bank cred că investitorii ar putea avea încredere că autoritățile din România au învățat până acum lecția disciplinei fiscale. Ei amintesc că România s-a angajat să urmeze compactul fiscal al UE și după încheierea acordului cu FMI, CE și BM.
În ceea ce privește soluțiile la această aparentă criză, economiștii par optimiști, mai puțin Florin Cîțu, care a argumentat că, în eventualitatea renegocierii măsurilor fiscale, FMI va insista în continuare pe noi taxări dacă se renunță la acciza pe benzină.
"În acest moment FMI nu va accepta o tăiere de cheltuială, pentru că ar interpreta-o ca un șoc negativ pe creșterea economică. Deci, FMI nu va susține o tăiere de cheltuieli care să compenseze accizele, ci va fi mult mai atras de compensarea acelor venituri din alte surse. Asta este în linia FMI, care susține că multiplicatorul fiscal este supraunitar", a explicat macroeconomistul.
Președintele Consiliului Fiscal crede, în primul rând, că la nivel bugetar se poate acomoda această amânare a acordului cu FMI și nu exclude ca bugetul să fie aprobat până la finele anului.
"Există mai multe variante posibile de atingere a deficitului agreat cu instituțiile financiare internaționale. Ele nu impun o măsură, este decizia Guvernului. Fără îndoială că poate fi înlocuită opțiunea cu altceva, fie pe cheltuieli, fie pe venituri. Eu cred că din perspectiva FMI orice opțiune este acceptabilă", a spus Dumitru.
El a punctat că programul de ajustare pentru 2014 inclus în proiectul de lege transmis la Parlament este aproape în totalitate la nivel de venituri, iar la nivel de cheltuieli "nu s-au făcut prea multe modificări, sau sunt nesemnificative".
Dumitru nu mai vede, însă, fezabilă intrarea în board-ul FMI în această lună, opinând că va fi nevoie de o nouă misiune tehnică.
UniCredit notează că scrisorile de intenție și memorandumurile precedente convenite cu FMI, CE și BM au fost semnate de guvernatorul BNR Mugur Isărescu și de miniștrii Finanțelor. Solicitarea pentru cel de-al treilea acord a fost semnată de Isărescu, de ministrul Finanțelor Publice Daniel Chițoiu și de ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea.
În continuare, UniCredit vede două variante de evoluție a evenimentelor. Guvernul ar putea decide să transmită scrisoarea de intenție semnată de cei trei oficiali menționați, fără avizul președintelui, iat a doua opțiune ar fi renegocierea în luna ianuarie a accizei disputate, situație în care boardul FMI va vota asupra scrisorii de intenție trimisă de România în ianuarie, și nu în luna decembrie.
Această întârziere nu este importantă, având în vedere că începând din ianuarie 2011 România nu a accesat nicio tranșă pusă la dispoziție de FMI după ce boardul a aprobat scrisorile de intenție, notează UniCredit.
Totodată, ruperea celui de-al treilea acord stand-by prezintă o probabilitate scăzută. Pe de o parte, politicienii români știu că acordul cu FMI oferă credibilitate sporită, iar pe de altă parte instituția de la Washington ar prefera să continue colaborarea cu singurul stat din Europa Centrală și de Est care a finalizat două acorduri stand-by începând de la criza financiară mondială, afirmă analiștii bănvii.
Consecința negativă pe termen scurt a deciziei președintelui ar putea fi ca România să intre în anul 2014 fără un buget aprobat, încălcând astfel una dintre prevederile acordului cu FMI.
Pe termen lung, există riscul unei devieri de la disciplina fiscală, însă probabilitatea este scăzută în prezent, consideră analiștii UniCredit. Dacă România nu va reuși să se pună de acord cu FMI în ceea ce privește chestiunile de natură fiscală, statul ar putea pierde sprijinul Fondului "la începutul unui an foarte delicat din perspectiva finanțelor publice".
"Pe lângă alegeri, care de obicei aduc o creștere a cheltuielilor publice, legea descentralizării adoptată în noiembrie va permite ca mai multe decizii privind cheltuielile statului să fie luate la nivel local, situație care crește riscul depășirii țintei de deficit în 2014", notează UniCredit.
Totodată, dacă Rezerva Federală a SUA va începe în luna ianuarie să reducă programul de achiziții de obligațiuni, iar prețurile activelor românești (leu, obligațiuni de stat, etc.) vor scădea drept consecință, politicienii ar putea avea un stimulent suplimentar să găsească o soluție cât mai urgent.
UniCredit anticipează că USL se va rupe înainte de alegerile prezidențiale de la finele anului viitor, însă fără un impact asupra politicilor publice din moment ce PSD va continua să stabilească agenda.
Dacă inflația va depăși ținta BNR în a doua jumătate a anului viitor, tensiunile politice ar putea conduce la o performanță mai slabă a obligațiunilor guvernamentale românești față de titlurile emise de alte state din Europa Centrală, mai notează analiștii băncii.
Surse guvernamentale au declarat, luni seara, pentru MEDIAFAX, că board-ul FMI va discuta cel mai probabil în luna martie a anului viitor prima și a doua evaluare a acordului cu România, după ce o misiune a instituției financiare se va afla în luna ianuarie la București, întrucât scrisoarea de intenție și memorandumul convenit în noiembrie nu pot fi analizate fără semnătura președintelui țării.
0 comments :
Trimiteți un comentariu