Statul dă garanții de 2 mld. lei pentru credite de 4 mld. lei destinate IMM-urilor

Știrea a fost publicată marți, 3 decembrie 2013, 03:18 în categoria

Statul dă garanţii de 2 mld. lei pentru credite de 4 mld. lei destinate IMM-urilor În primul val 6.000 de IMM-uri ar putea obține mai ușor finanțare în lei la dobânzi de circa 6,2%.

În primul val 6.000 de IMM-uri ar putea obține mai ușor finanțare în lei la dobânzi de circa 6,2%.

Companiile mici și mijlocii cu cifra de afaceri de până la 50 mil. euro, care au cel puțin trei ani vechime, iar în ultimii doi ani au făcut profit operațional, vor avea acces la credite pentru capital de lucru garantate de stat în proporție de 50%, plafonul inițial de garantare fiind de 2 mld. lei.

Cu alte cuvinte, credite totale de 4 mld. lei vor ajunge în sectorul IMM-urilor prin intermediul unei noi scheme de garantare a creditelor pregătită de Ministerul Finanțelor exact după modelul programului Prima casă - considerat salvarea creditului ipotecar în ultimii ani.

Statul s-a hotărât astfel în sfârșit să intervină direct și pe piața creditului pentru IMM-uri cu o schemă de stimulare care și-a dovedit viabilitatea, garanțiile oferite băncilor fiind de natură să înmoaie reticența față de risc a bancherilor.

Ministerul Finanțelor a negociat cu băncile o dobândă formată din rata de referință ROBOR la 3 luni (circa 2,7%) plus o marjă maximă de 3,5% care include toate comisioanele ban­care, dar nu și prima de garantare cuvenită Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uir și care încă face obiectul unor discuții.

O firmă din categoria IMM va putea obține o linie de credit de până la 5 mil. lei în sistem revolving care va trebui rambursată în doi ani, cu posibilitate de extindere la maximum trei ani cât este și durata de bază a programului. Destinanția banilor trebuie să fie finanțarea capitalului de lucru, fiind interzisă refinanțarea altor credite pentru ca băncile să nu fie tentate să folosească schema pentru curățarea portofoliilor proprii. Analiza de risc va fi făcută exclusiv de bănci.

Liviu Voinea, ministrul bugetului, spune că săptă­mâ­na aceasta Ministerul Fi­nanțelor va semna convenția de garantare cu Fondul, care va aloca mai departe plafoane de garantare băncilor interesate să intre în program.

„Estimăm că vor fi cel puțin 7-8 bănci care vor solicita plafon. Normele metodologice fiind acum aprobate, creditarea va putea începe cel târziu după 1 ianuarie 2014, dar cred că băncile ar putea începe promovarea chiar din decembrie pentru că instrumentul este funcțional și nu există risc de neaccesare a programului“, a declarat Voinea.

El consideră că garanția de 2 mld. lei, respectiv pachetul total de creditare de 4 mld. lei sunt suficient de consistente pentru a transmite un implus vizibil în economie.

„Am vrut să avem o masă critică și cred că în primul val vom ajunge la circa 6.000 de IMM-uri care vor accesa garanțiile de 2 miliarde de lei. Dacă plafonul va fi epuizat până la următoarea vizită a misiunii FMI, putem face o suplimentare. Conform ultimelor negocieri, avem un spa­țiu de garantare de 8 miliarde de lei stabilit pentru perioada iulie 2013 - iunie 2014, plafonul total pentru garanțiile de stat fiind majorat de la 14 la 18 miliarde de lei“, a precizat Voinea.

Ministrul este sigur că injecția de 4 mld. lei va conta pentru economie, statul încercând astfel să compenseze scăderea apetitului băncilor pentru creditare mai ales pe zona IMM-urilor și în final să creeze un efect de stimulare a cererii cu beneficii inclusiv la nivelul încasărilor bugetare.

Cine poate solicita linia de credit de 5 mil. lei garantată de stat

Ministerul Finanțelor a stabilit condiții minime de eligibilitate pentru IMM-urile care vor să intre în noul program de garantare a creditelor, excluderile de domenii de activitate fiind cele valabile în general pentru schemele de ajutor de stat: jocuri de noroc, fabricarea băuturilor alcoolice și a țigărilor, intermedieri financiare, asigurări, leasing, intermedieri imobiliare, protecție și pază. De asemenea, nu sunt acceptate firme aflate în procedură de insolvență.

Nu există restricții speciale privind numărul de angajați, iar programul acceptă chiar și înregistrarea de pierderi contabile atât timp cât există profit operațional în ultimii doi ani de activitate.

„Ne adresăm firmelor viabile, care au fost deja validate de piață, dar care au nevoie de sprijin pentru dezvoltare. În condiții normale firmele respective ar trebui să se poată împrumuta singure de la bănci, însă știm că nu avem o situație normală pe piața bancară, creditul scade, și atunci intervenim cu garanția statului pentru a ușura accesul la finanțare și a stimula astfel investițiile în tehnologie, în noi locuri de muncă, în extinderea pe alte piețe“, spune Liviu Voinea.

Băncile vor fi obligate să mențină condițiile de finanțare pe întreaga durată a contractelor și nu vor percepe comision de rambursare anticipată. La rândul lor, beneficiarii trebuie să vină cu garanții proprii care împreună cu garanția oferită de stat să acopere cel puțin 100% din valoarea finanțării.

Sectorul IMM-urilor - esențial pentru reluarea durabilă a creșterii economice - este cel mai afectat de scăderea apetitului băncilor pentru risc, în condițiile în care și rata de neperformanță pe acest segment de piață se situează la circa 30%. În pofida liniilor de finanțare dirijate tot spre IMM-uri de instituții financiare internaționale precum BERD și BEI, accesul la credite noi este foarte greoi, bancherii înăsprind în mod repetat criteriile de acordare a împrumuturilor.

Statul a mai încercat în ultimii ani să sprijine creditarea IMM-urilor printr-o schemă de subvenționare a dobânzilor și de garantare parțială a creditelor, Pro­gra­mul Kogălniceanu, însă acesta a înregistrat sincope în funcționare inclusiv din cauza procedurilor complicate. Bancherii preferă schemele în care statul acoperă direct riscul, așa cum este modelul „Prima casă“, chiar și în formula parțială 50%/50%.

Pe de altă parte, băncile s-au plâns în ultima vreme de funcționarea Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, acuzând blocaje în recuperarea garanțiilor. În urmă cu o lună Liviu Voinea, ministrul bugetului, l-a schimbat pe Aurel Șaramet din funcția de director general al instituției, numind-o interimar pe Silvia Ciornei.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.12.2013



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Razvan Voican

0 comments :

Trimiteți un comentariu