Decizia-surpriză a băncii centrale a Turciei de a dubla nivelul dobânzii-cheie la lire, la 10% pe an, va tempera presiunea de depreciere a leului ca urmare a scăderii aversiunii la risc a investitorilor și ar putea avea impact inclusiv asupra deciziilor consiliului de administrație al BNR, care se reunește marți în a doua ședință de politică monetară din acest an.„Piețele financiare locale s-au aflat sub presiune în ultimele ședințe pe fondul creșterii aversiunii la risc a investitorilor străini. Decizia băncii centrale a Turciei reprezintă un semnal clar că aceasta dorește să asigure stabilitatea cursului de schimb și va reduce riscul de contagiune financiară. În acest context, anticipăm o temperare a presiunilor de depreciere asupra leului”, consideră Mihai Pătrulescu, senior economist al UniCredit Țiriac Bank.
Leul a pierdut 1,2% din valoare în fața euro de la începutul acestui an pe fondul creșterii aversiunii la risc a investitorilor străini vizavi de piețele emergente, cursul revenind după mai multe luni pe palierul de 4,5 lei/euro. Lira turcească fusese una dintre cele mai afectate monede, ajungând la un minim record, inclusiv pe fondul unei crizei politice interne.
Analiștii spun că situația locală este vizibil diferită de cea a Turciei, unde printre problemele mari se numără dezechilibrele macroeconomice și criza politică, și că nu există riscul ca BNR să oprească ciclul de relaxare monetară început în vara anului trecut, ci cel mult să decelereze ritmul.
„Valul recent de aversiune la risc care a lovit unele piețe emergente ar putea limita amploarea relaxării monetare a BNR. Astfel, am putea asista la o nouă reducere a dobânzii de politică monetară, la 3,5%, dar șansele să vedem în aceeași ședință și diminuări ale rezervelor minime obligatorii la lei și valută sunt destul de mici“, afirmă Eugen Sinca, analist-șef al BCR.
BNR a redus cu 1,5 puncte procentuale dobânda-cheie la lei, până la un minim de 3,75% pe an, într-un interval de șase luni. Banca centrală a decis la începutul lunii ianuarie să elibereze mai multe lichiditate în piață prin reducerea rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei și valută ale băncilor.
Următoarea ședință de politică monetară va avea loc săptămâna viitoare, pe 4 februarie. Analiștii anticipează încă o reducere de un sfert de punct procentual a dobânzii-cheie în ședința de marți, dar cu anumite nuanțe.
„Cred că numeroasele intervenții pe care BNR a trebuit să le opereze în ianuarie o vor determina să reducă dobânda-cheie, dar să mențină rata facilității de depozit neschimbată pentru a limita scăderea ratelor de dobândă din piața interbancară“, comentează Vlad Muscalu, economistul-șef al ING Bank.
El spune că efectele deciziei din Turcia au fost modice pentru piața locală. Leul a câștigat ieri doi bani la cursul oficial al BNR, până la 4,5188 lei/euro. Dobânzile interbancare au continuat ritmul ușor de scădere, iar indicatorul Robor la 3 luni (utilizat ca referință în contractele de credit de retail) a ajuns la 1,94% pe an. Dobânda Robor a scăzut cu o jumătate de punct procentual luna aceasta și este la o treime din nivelul consemnat în urmă cu un an.
Florentina Cozmâncă, senior economist al RBS, spune că nu doar sentimentul investitorilor străini influențează cursul de schimb, în ultimele zile leul fiind susținut de ordine de vânzare de valută plasate de jucători locali. „Consider că decizia băncii centrale a Turciei nu va împiedica BNR să continue reducerea dobânzii de politică monetară. Noi estimăm reducerea dobânzii cu un sfert de punct procentual“, mai spune Cozmâncă.
Eugen Sinca se așteaptă ca în perioada următoare leul să treacă prin perioade scurte de depreciere și apreciere pe fondul reducerii investițiilor de portofoliu. Străinii ajunseseră anul trecut să dețină o cincime din titlurile de stat în lei pe fondul unei perioade de optimism față de piețele emergente. Dacă aceștia își reduc investițiile, va crește cererea de valută și implicit va crește presiunea de depreciere a leului.
Randamentele titlurilor de stat, care se situează în prezent la 5% pe an pentru titlurile cu scadența peste cinci ani, ar putea crește în acest context cu circa o jumătate de punct procentual.
Creșterea aversiunii la risc a investitorilor străini vine în contextul în care este anticipată o reducere a injecțiilor de lichiditate ale băncii centrale americane, care au ținut până acum la un nivel redus randamentele bondurilor în dolari, forțând investitorii să caute alternative pe piețele emergente.
„Sentimentul investitorilor față de monedele emergente este negativ influențat de politica băncii centrale americane de reducere a programului de cumpărare de active”, spune Florentina Cozmâncă. Ea observă, de asemenea, că decizia băncii centrale a Turciei nu a fost îndeajuns pentru a convinge investitorii să-și revizuiască atitudinea vizavi de piețele emergente. Presiunile de depreciere a cursului s-au manifestat la începutul acestui an inclusiv în contextul în care BNR a continuat relaxarea politicii monetare și a lăsat mai multă lichiditate pe piață.
Guvernatorul Mugur Isărescu chiar a sugerat la începutul lunii ianuarie că BNR va lăsa leul să se deprecieze mai mult pentru a putea continua politica de ieftinire a leilor și implicit a creditării în moneda națională.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 30.01.2014
0 comments :
Trimiteți un comentariu