De când s-a așezat pe fotoliul de președinte al Consiliului de Administrație de la SIF Banat-Crișana (SIF1), în octombrie 2012, Dragoș Bîlteanu a ținut o discreție aproape totală în ceea ce privește planurile lui de a restructura portofoliul de active al societății care se ridică la circa 1,58 mld. lei (355 mil. euro).După 18 ani în care Ioan Cuzman a făcut legea la SIF Banat-Crișana, acționarii societății sperau ca reînprospătarea conducerii cu antreprenori tineri, cum este Bîlteanu, să conducă la rezultate pozitive.
Contrar așteptărilor mari ale acestora, în primul an de mandat al lui Dragoș Bîlteanu la conducerea SIF Banat-Crișana, acțiunile societății au avut cea mai slabă performanță dintre SIF-uri, cu un câștig de 6,5%, față de randamente cuprinse între 16,6% și 50,7% în cazul celorlalte patru SIF-uri.
Neîncrederea acționarilor în noul management de la SIF Banat-Crișana, cauzată și de lipsa de transparență a acestuia, se vede în discountul la care se tranzacționează în acest moment titlurile pe bursă, care este cel mai mare dintre SIF-uri, respectiv de de 55% față de activul net unitar, de aproape 2,88 lei/unitate la finele lunii noiembrie.
Prin cortina după care s-a ascuns de investitorii de pe bursă, după ce în prealabil i-a privat pe aceștia de dividende, Bîlteanu nu a făcut decât să atragă suspiciuni și antipatii din partea investitorilor, greu încercați în ultimii ani de diverse scandaluri și fraude, care i-au făcut să-și piardă încrederea în așa numiții oameni de afaceri de pe bursă.
Până la urmă de ce nu ar da cineva dovadă de transparență dacă nu are nimic de ascuns?
Investitorii nu țin neapărat să cunoască fiecare detaliu al strategiei unei companii pentru a avea încredere în managementul firmei respective, dar vor să știe măcar care sunt principalele linii ale acesteia și justificări privind diversele mișcări pe care conducerea le face pe parcurs.
La sfârșitul anului trecut, investitorii SIF Banat-Crișana s-au trezit peste noapte că o sumă de 10 mil. euro, echivalentul a jumătate din profitul SIF-ului pe anul trecut, au dispărut din conturile societății și s-au dus în Cipru la majorarea de capital a SIF Imobiliare, subsidiara imobiliară a grupului. Decizia, deși fusese aprobată încă din luna august, nu a fost adusă la cunoștința acționarilor SIF Banat-Crișana, iar acționarii SIF Imobiliare au aflat de acest lucru pe 27 decembrie când SIF-ul a efectuat transferul efectiv al banilor.
Măsura probabil că ar fi fost trecută foarte ușor cu vederea de investitorii de pe bursă dacă conducerea SIF-ului nu ar fi păstrat și de această dată discreție în ceea ce privește modul cum aceste sume vor fi utilizate.
Ideea renunțării la distribuția de dividende nu este în sine o idee rea dacă administratorul fondului reușește să justifice în fața acționarilor că poate să investească acele dividende mai profitabil decât ar putea să o facă un investitor obișnuit care ar putea de exemplu să cumpere un fond care replică performanța pieței.
Sunt un mare adept al strategiilor de tip "growth", respectiv al companiilor care folosesc profitul ca să crească business-ul firmei și să realizeze astfel valoare adăugată pentru investitori, chiar dacă acest lucru presupune mai mulți ani la rând în care firma să nu distribuie dividende. Aceasta este de altfel și scopul bursei, de a dezvolta și crește afaceri de care să profite în final și investitorii de rând.
Pentru o asemenea strategie de capitalizare cu dividendele a SIF Banat-Crișana era însă nevoie de o transparență și deschidere totală față de investitorii de pe bursă prin care să le fie câștigată încrederea că respectivii bani pe care-i lasă în SIF sunt investiți corespunzător. Încrederea este în sine un activ care poate să fie ca un cec în alb primit de la investitori.
În schimb, SIF Banat-Crișana prezintă în ultimul său raport trimestrial, care are în total trei pagini, informații foarte sumare despre activitatea societății, fiind analizați doar câțiva indicatori din bilanțul și contul de profit al firmei pe care putea să o facă și o persoană din afara societății.
În plus, SIF Imobiliare, înființată cu activele imobiliare ale SIF-ului și listată recent pe ATS, deși are un document de prezentare de 42 de pagini, nu cuprinde nimic legăt de strategia companiei și cum își justifică aceasta existența, ci detalii legate de activele care compun societatea și despre istoria SIF Banat-Crișana.
Bîlteanu se comportă la SIF Banat-Crișana ca William Ackman, care în iulie anul trecut a cerut de la investitori un miliard de dolari în zece zile fără să le divulge acestora ce vrea să facă cu banii. Ackman este însă unul dintre cei mai prolifici manageri de fonduri de pe Wall Street, care își permite să țină secrete planurile sale de afaceri pentru că a câștigat în prealabil încrederea investitorilor din întreaga lume. În plus Ackman este o prezență constantă în presa internațională.
De cealaltă parte, deși un om de afaceri de succes în domeniul energiei și cel imobiliar, Bîlteanu nu și-a dovedit până acum calitățile de administrator al unei societăți de investiții financiare.
Acest lucru este confirmat și de rezultatele societății de până acum. Activele SIF Banat-Crișana au crescut în primele 11 luni ale anului trecut cu 20%, sub performanța adusă în aceeași perioadă de indicele pieței, BET, luând în calcul dividendele, de circa 30%, dar peste creșterile obținute de cele mai multe SIF-uri. Un rezultat mai bun a obținut SIF Moldova, cu un avans al activelor de 29% în primele 11 luni din 2013 incluzând dividendele distribuite de SIF pe parcursul anului.
Adrian Cojocar este redactor ZF pe Piețe de capital
0 comments :
Trimiteți un comentariu