Elitele politice ale lumii, șefii celor mai puternice instituții financiare, liderii celor mai mari companii și economiști de prestigiu se vor reuni săptămâna aceasta, ca în fiecare an, în mica dar exclusivista stațiune montană elvețiană Davos, considerată leagănul spiritual al globalizării. După un an marcat de războaie monetare, protecționism economic ascuns, scandaluri de spionaj între aliați și de sângerosul conflict din Siria, tematica Forumului Economic Mondial de la Davos va fi „Remodelarea lumii: Consecințe pentru societate, politică și afaceri“.La evenimentul care se va desfășura între 22 și 25 ianuarie vor participa peste 2.500 de persoane din aproape 100 de țări, inclusiv peste 1.500 de oameni de afaceri de top și mai mult de 40 de șefi de stat sau de guvern. Singurii români care au primit invitații sunt premierul Victor Ponta și Ioana Popescu, profesor la INSEAD, una dintre cele mai puternice școli de business la nivel mondial. Spre comparație, Ungaria va avea trei reprezentanți, iar Polonia cinci.
Compania selectă este asigurată, printre alții, de premierul britanic David Cameron și de cel japonez Shinzo Abe, de președintele Coreei de Sud Park Geun-hye și de cel al Ucrainei Viktor Ianukovici.
Președintele Iranului Hassan Rouhani și premierul Israelului se numără printre cei care vor lua cuvântul și, logic, ar fi posibil ca acești doi șefi ai unor state dușmane să se întâlnească la Davos. Elita lumii financiare va fi reprezentată de președintele BCE Mario Draghi, de guvernatorul Băncii Angliei Mark Carney , de secretarul Trezoreriei SUA Jacob Lew, de directorul general al FMI Christine Lagarde și de președintele Băncii Mondiale Jim Yong Kim.
Listei cu nume îi aduce valoare adăugată președintele puternicei bănci americane Lloyd Blankfein și directorul general al Coca-Cola Muhtar Kent. Alți invitați care ar putea onora cu prezența evenimentul sunt secretarul de stat american John Kerry și ministrul rus al afacerilor externe Sergei Lavrov. Ei vor pariticipa la deschiderea discuțiilor de pace privind războiul din Siria de la Montreux, pe 22 ianuarie, în celălalt capăt al Elveției.
Dintre VIP-urile din sectorul tehnologiei vor fi prezenți la Davos directorul operațional al Facebook Cheryl Sandberg, directorul general al Yahoo! Marissa Mayer și președintele Google Eric Schmidt.
Absențele notabile vor fi noul șef al Rezervei Federale americane Janet Yellen și cancelarul german Angela Merkel.
Vor urma zece ani de creștere economică lentă
Klaus Schwab, fondatorul și președintele organizației care patronează Forumul Economic Mondial a rezumat actualul context global în trei fraze: „optimism prudent, așteptări mai mici și multe necunoscute“.
Încrederea în economia globală revine încet, dar sunt încă multe probleme care nu și-au găsit rezolvare precum deficitele bugetare mari ale multor state, a explicat el. Schwab apreciază că în următorii 5-10 ani economia mondială va crește lent și se teme că, chiar dacă lumea va ieși din criză, ritmul de creștere nu va reveni prea curând la nivelurile anterioare crizei.
El a avertizat că eșecul de a trece peste așa-zisele provocări ale destinului global, cum ar fi integrarea socială și crearea de locuri de muncă, va afecta destinul întregii umanitați.
Liderii lumii se întâlnesc săptămâna aceasta în contextual în care războaiele valutare pornite din economiile avansate și-au demonstrat anul trecut puterea de distrugere în țările emergente. Piețe ca Turcia și Brazilia au fost grav șubrezite de planurile Rezervei Federale americane de a retrage programul de achiziții de active prin care stimulează cu zeci de miliarde de dolari în fiecare lună cea mai mare economie a lumii. Cu o mare parte din acești bani investitorii s-a dus pe piețele emergente pentru a profita de randamentele mai mari decât în SUA. După ce Fed a sugerat ce planuri are, investitorii s-au grăbit să se retragă, ceea ce a dus printre altele la căderea liberă a monedelor piețelor emergente. În SUA se fac tot mai auzite voci care spun că una dintre cele mai periculoase probleme ale economiei este decalajul în creștere dintre veniturile bogaților și ale celor săraci, în parte efect al stimulentelor financiare injectate de Fed în economie.
De asemenea, în Marea Chinei de Sud, China și Japonia își dispută un mic teritoriu, și, mai grav, în Siria face ravagii un război care a ucis până acum 130.000 de persoane și a forțat alte două milioane să fugă din țară.
Efectele benefice ale globalizării sunt contestate
În lumea civilizată, scurgerea unor inforțații secrete privind activitățile de spionaj ale agențiilor americane au stârnit furia unor aliați precum Germania și Franța.
Fără a aduce atingere fățișă principiilor comerțului liber, unele țări au găsit moduri de a-și închide granițele. Spre exemplu, Argentina cere producătorilor străini de autovehicule de lux să-și contrabalanseze importurile de mașini cu exporturi de produse locale cum ar fi vinurile Malbec, totul în numele „echilibrului comercial“. Unele companii reacționează retrăgându-se. Spre exemplu, compania Actavis, al doilea mare producător de medicamente generice la nivel mondial, intenționează să pună capăt operațiunilor din China deoarece a face afaceri acolo „nu merita agravarea, frustrarea sau grijile“, după cum spun reprezentanții companiei, notează Bloomberg.
Comerțul mondial s-a prăbușit în timpul crizei și abia acum începe să recupereze din terenul pierdut. Fluxurile transfrontaliere de capital sunt la 60% din cât erau înaintea crizei.
Joachim Fels, economist de top al băncii americane Morgan Stanley, a avertizat că 2014 poate fi reluarea anului 1914, care a adus sfârșitul brusc al primei ere de aur a globalizării.
„Mă îngrijorează tendința de de-globalizare a activității economice și a fluxurilor de capital“, a spus Fels. Tendința vine în condițiile în care criza financiară ridică întrebarea dacă nu cumva globalizarea este mai mult un pericol decât ceva bun pentru economia mondială. Davos, leagănul spiritual al globalizării, va trebui să apere globalizarea, concluzionează Bloomberg.
Premierul Turciei Erdogan este invitat la Davos la patru ani după ce a promis că nu se va mai întoarce acolo
Forumul Economic Mondial, organizația care patronează evenimentul cu același nume găzduit de stațiunea elvețiană Davos, l-a invitat la discuțiile de anul acesta pe premierul Turciei Recep Tayyip Erdogan, care în urmă cu patru ani a promis că nu va mai participa niciodată, scrie World Bulletin.
Ultima dată când Erdogan a venit la Davos a fost în 2009, când s-a remarcat cu faimosul discurs „Un minut“ ținut președintelui israelian Shimon Peres. Atunci, după ce s-a plâns că lui Peres i-a fost dat un timp de discurs mai lung decât lui, premierul turc a luat cu asalt scena amenințând că nu va mai participa niciodată.
Erdogan a fost nemulțumit de faptul că președintele Peres a ridicat tonul la el când acesta a criticat Turcia pentru nerespectarea drepturilor omului și de faptul că Peres l-a interupt când încerca să răspundă acuzațiilor. Erdogan i-a spus atunci liderului israelian „cunoști foarte bine crimele“, făcând referire la atacurile armate israeliene în Fâșia Gaza.
Incidentul a provocat o criză în relațiile dintre Turcia și Israel care a culminat în următorul an cu uciderea, de către trupe israeliene de comando, a nouă activiști turci în ape internaționale când o flotă turcă de ajutor umanitar a încercat să rupă blocada navala împusă populației din Fâșia Gaza.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.01.2014
0 comments :
Trimiteți un comentariu