Piețele emergente sunt răvășite de o nouă furtună valutară, care a spulberat 12% din valoarea pesoului argentinian în doar o zi și a mărit la 9% declinul lirei turcești de la începutul anului, cauzele principale fiind reducerea programului de achiziții de obligațiuni de către Rezerva Federală americană, instabilitatea politică și financiară din unele dintre aceste țări și date indicând încetinirea creșterii economice a Chinei, cea mai mare economie emergentă a lumii.Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud au fost motoarele creșterii economiei globale după criza din 2008, însă acum piețele emergente amenință stabilitatea financiară la nivel global, scrie Bloomberg. „Contextul actual ar putea fi toxic pentru piețele emergente“, consideră Eamon Aghdasi, analist la Société Générale. „Sunt două aspecte îngrijorătoare: nesiguranța în ceea ce privește politica Fed, peste care se suprapun temeri legate de creștere, în special în China“, a explicat Aghdasi.
Programul achizițiilor de obligațiuni derulat de Fed, prin care banca centrală pompează zeci de miliarde de dolari în fiecare lună în economia SUA, a stimulat indirect creșterea valorii activelor de pe piețele emergente, spre care s-au îndreptat o mare parte dintre investitori, atrași de perspectiva unor câștiguri mai mari. Decizia Fed de a retrage treptat programul face ca investitorii să-și scoată capitalul de pe piețele emergente, ceea ce pune presiune pe monedele naționale, cum s-a întâmplat și în vara anului trecut, când Fed a anunțat, doar, intenția de a diminua achizițiile de active. Investitorii au retras aproximativ 4 mld. dolari de pe bursele piețelor emergente în acest an, scrie publicația britanică The Guardian.
Lira turcească spulberă record după record, dar în cădere liberă
Potrivit unui indice Bloomberg care acoperă 20 de piețe emergente, monedele acestora au scăzut vineri cu 0,4% la
89,8 puncte, cel mai mic nivel începând din aprilie 2009. Indicele a pierdut 9,7% din valoare în ultimele 12 luni, cea mai mare scădere din 2008, când s-a prăbușit cu 15%.
Lira turcească a scăzut vineri la nivelul record de 2,336 unități pentru un dolar în pofida primei intervenții neprogramate din ultimii doi ani a băncii centrale pentru a opri deprecierea. Investitorii cred că eforturile băncii centrale de a susține lira folosind rezerva valutară se vor dovedi ineficiente fără majorarea ratei dobâzilor. Săptămâna trecută banca centrală a decis să nu majoreze rata dobânzii de politică monetară chiar dacă lira turcească a scăzut cu aproape 9% anul acesta, alimentând temerile că țara nu-și va putea finanța deficitul de cont curent, că inflația va accelera, iar investitorii se vor retrage. Turcia, considerată a fi una dintre cele mai vulnerabile piețe la reducerea programului achizițiilor de obligațiuni al Fed, mai are rezerve valutare suficiente pentru a acoperi importurile pentru doar o lună și jumătate. Aceste rezerve sunt numai de 33 mld. dolari, excluzând depozitele băncilor comerciale, potrivit Citigroup.
În Ucraina, unde protestele violente împotriva guvernului au intrat în cea de-a doua săptămână, instabilitatea socială și politică a dus la deprecierea monedei naționale la cel mai scăzut nivel din 2009, de 8,48 unități pentru un dolar. Forintul ungar a atins vineri cel mai mic nivel din ultimele zece luni față de euro, potrivit presei locale, iar zlotul polonez a pierdut teren ajungând la minimul ultimelor trei luni. Randul sud-african a scăzut cu 1,8% în raport cu dolarul, la 11,19 unități, după greva declanșată cu o zi înainte de zeci de mii de muncitori din minele de platină, una dintre principalele industrii ale Africii de Sud. În Asia, rupia indiană a scăzut la minimul ultimele două luni în raport cu dolarul.
În America de Sud, realul brazilian a atins nivelul minim al ultimelor cinci luni la sfârșitul săptămânii trecute, când s-a tranzacționat la 2,4327 unități pentru un dolar. Moneda braziliană a pierdut 28% în ultimii doi ani.
Banca centrală a Argentinei a decis săptămâna trecută să nu mai intervină pe piața valutară și a lăsat peso-ul să se deprecieze joi cu 12%, cel mai accentuat declin din ultimii 12 ani, pentru a-și proteja rezervele valutare care au ajuns la cel mai mic nivel din ultimii șapte ani,. Deprecierea peso-ul aduce aminte de căderea liberă a baht-ului thailandez de acum 17 ani, declin care a creat un val de contagiune în Asia, scrie Financial Times. Economiștii sunt însă de părere că, în ciuda vulnerabilităților evidente și a dovezilor că există deficiențe de management economic în unele piețe emergente, inclusiv Venezuela, Ucraina, Turcia și Africa de Sud, problemele care au lovit Argentina nu sunt reprezentative și pentru alte piețe. „Argentina este probabil un caz special“, crede Neil Shearing, expert piețe emergente la Capital Economics. „Problemele din Turcia, Ucraina și Argentina au generat dicuții despre o nouă criză pe piețele emergente. Dar nu se are în vedere un aspect esențial, acela că piețele emergente sunt foarte diferite între ele“, a explicat acesta.
Ungaria și România sunt mai vulnerabile la politicile monetare ale Băncii Centrale Europene
Neil Shearing împarte piețele emergente în cinci grupe în funcție de vulnerabilitatea lor la reducerea stimulului monetar al Fed, scrie Financial Times. Cea mai vulnerabilă categorie, caracterizată prin sintagma „erori de management economic în cascadă“, include Argentina, Ucraina și Venezuela. Problemele din aceste țări sunt în mare măsură de natură internă, apreciază Shearing. Cel de-al doilea grup include țările care „s-au întins mai mult decât le-a fost plapuma“ și ale căror economii sunt caracterizate de boom-uri ale creditării și deficite de cont curent mari. Acest grup include Turcia, Africa de Sud, Indonezia, Thailanda, Chile și Peru, foarte vulnerabile la reducerea programului achizițiilor de obligațiuni al Fed. Cea de-a treia categorie include țări din Europa de Est precum Ungaria și România, care sunt mai vulnerabile la politicile monetare ale Băncii Centrale Europene. Următorul grup cuprinde țările BRIC, și anume Brazilia, India, Rusia și China, care se confruntă cu probleme interne legate de politicile economice. Coreea de Sud, Filipine și Mexic intră în cel de-al cincilea grup identificat de Shearing.
Potrivit Morgan Stanley, sfârșitul „boom-ului exporturilor și investițiilor“ Chinei poate să accentueze deprecierea monedelor țărilor în curs de dezvoltare. Totodată, Fondul Monetar Internațional estimează că avantajul pe care piețele emergente îl au în fața economiilor avansate în ceea ce privește creșterea se va diminua anul acesta la cel mai redus nivel din ultimii 13 ani. În cazul Chinei, datele oficiale arată că economia a crescut anul trecut cu cel mai slab ritm de după 1999. De asemenea, sondajele sugerează că activitatea fabricilor Chinei s-ar putea contracta pentru prima dată în șase luni.
Lagarde avertizează că Fed ar putea destabiliza economiile emergente
Directorul general al Fondului Monetar Internațional Christine Lagarde a avertizat că există „pericole vechi“ și „pericole noi“ care planează asupra economiei mondiale, printre cele noi menționând destabilizarea economiilor vulnerabile care nu și-au redus dezechilibrele de către Rezerva Federală americană prin retragerea programului de achiziții de obligațiuni.
Printre riscurile noi ea a mai menționat scăderea prețurilor în zona euro, scrie AP. Fed a redus din decembrie până acum cu 10 miliarde de dolari, la 75 miliarde dolari, programul de achiziții de active, dar analiștii atenționează că anul acesta stimulul ar putea fi retras în totalitate, pe măsură ce economia americană prinde forță.
„Acesta este un nou risc apărut la orizont și trebuie urmărit cu atenție“, a declarat Lagarde. De asemenea, ea a îndemnat la prudență în privința perspectivelor celor 18 state din zona euro. Deși regiunea a ieșit din cea mai lungă recesiune din istorie, iar multe dintre statele care au primit asistență financiară externă par că își revin, inflația a decelerat rapid la niveluri cu mult sub cel urmărite de BCE.
Mulți economiști se tem că zona euro se va confrunta cu o deflație de genul celei care a sugrumat economia Japoniei timp de două decenii. Lagarde vede o probabilitate de 15-20% ca zona euro să se confrunte cu deflație. Printre riscurile vechi ea a menționat „eșecul continuării reformelor în sistemul bancar și al reducerii dezechilibrelor economice“, potrivit BBC.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 27.01.2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu