Premierul Donald Tusk promite că va propulsa Polonia în zece ani printre cele mai bogate 20 de economii ale lumii, de pe locul 55 acum, cu fonduri europene

Știrea a fost publicată miercuri, 15 ianuarie 2014, 03:36 în categoria

Premierul Donald Tusk promite că va propulsa Polonia în zece ani printre cele mai bogate 20 de economii ale lumii, de pe locul 55 acum, cu fonduri europene Primul-ministru polonez Donald Tusk a promis că Polonia va deveni până în 2022 una dintre cele mai bogate 20 de țări ale lumii cu ajutorul fondurilor alocate de UE pentru perioada 2014-2020. Este aceasta o promisiune electorală sau o ambiție realizabilă?

Pe de o parte, Polonia este singura țară din Uniunea Europeană care a evitat recesiunea în timpul și după criza economică mondială, a fost cel mai mare beneficiar al fondurilor europene în exercițiul bugetar anterior și a fost descrisă printre alții de secretarul de stat american ca un miracol economic. Pe de altă parte, echipa lui Tusk pierde teren în fața opoziției deoarece mulți alegători sunt dezamăgiți că nivelul lor de trai nu s-a îmbunătățit atât cât ar putea sugera creșterea economică a țării.

Cu ochii spre alegerile europarla­mentare de anul acesta și pe cele generale de anul viitor, Tusk a asigurat că prioritatea lui pentru acest an este îmbunătățirea nivelului de trai al populației, ceea ce reprezintă o schimbare a discursului, până acum concentrat pe mediul de afaceri.

„Credem că în 2022 Polonia va fi cu siguranță una dintre cele mai bogate 20 de țări din lume“, a spus Tusk, citat de The Warsaw Voice, adăugând că la acea dată PIB-ul per capita ar trebui să atingă 80% din nivelul mediu din Uniunea Europeană.

Anul trecut, PIB-ul per capita al Poloniei, raportat la paritatea puterii de cumpărare, a fost de 21.118 dolari, în timp ce cel al UE s-a situat la 31,947 dolari, potrivit datelor FMI, ceea înseamnă că PIB-ul per capita polonez echivalează cu 66% din media UE.

Start favorabil lansării spre clubul țărilor bogate

Polonia ar avea un start puternic în cursa pentru a prinde din urmă economiile bogate. PIB-ul a crescut cu 1,3% anul trecut, potrivit FMI, cu mult, spre exemplu, peste nivelul multora din statele industrializate din zona euro. Ministerul polonez al economiei este chiar mai optimist, estimând că economia țării a crescut cu 1,5% în 2013. Mergând mai departe, ministrul finanțelor Mateusz Szczurek apreciază că Polonia ar putea avea o creștere economică de peste 3% în 2015.

„Polonia are șanse ca în 2015 să reintre pe făgașul unei creșteri mai rapide, similară cu cea din anii 2010-2011, de peste 3%“, a spus ministrul.

Potrivit lui Szczurek, Polonia poate înregistra anul acesta o creștere de 2,8%-2,9%, nivel la care se așteaptă, de altfel, mulți analiști și banca centrală.

Pentru a da avânt economiei și pentru a crea locuri de muncă, guvernul a lansat în acest an un amplu program de investiții publice, vizând cu precădere infrastructura și sectorul energetic. Tusk a promis să reducă rata șomajului la mai puțin de 13% până la sfârșitul anului, de la aproape 13,4% în prezent și sub estimarea oficială inclusă în buget, de 13,8%. Potrivit ministrului agriculturii Stanislaw Kalemba, guvernul va aloca 13,5 mld. de euro pentru programul de dezvoltare rurală în exercițiul bugetar european 2014-2020, din care 8,6 mld. euro vor fi fonduri europene, iar restul de 4,9 mld. euro vor fi bani din resurse proprii. Programul cuprinde investiții în agricultură și în industria alimentară, precum și sprijin pentru tinerii fermieri și fermele mici.

Guvernul promite că va reduce sărăcia, decalajele de dezvoltare și că va încuraja cercetarea

Guvernul polonez va gândi cheltuielile astfel încât să reducă sărăcia și să ajute regiunile mai puțin dezvoltate, a spus Tusk. „Considerăm că până în 2020 1,5 mil. de polonezi vor ieși din sărăcie. În 2020, nivelul sărăciei din Polonia va fi sub media din UE“, a adăugat premierul. Potrivit acestuia, autoritățile se vor concentra asupra re­ducerii discrepanțelor din interiorul fiecărei regiuni administrative, și nu neapărat asupra reducerii diferențelor dintre regiuni.

De asemenea, guvernul vrea ca până în 2022 cheltuielile alocate cercetării și dezvoltării să atingă media din UE.

„Vrem ca la sfârșitul acestei perioade, în 2022, cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare să ajungă la media din UE, adică 2% din PIB“, a afirmat Tusk.

El a subliniat că jumătate din finanțarea acestor eforturi va veni de la buget, iar cealaltă jumătate de la companii.

Discursul lui Tusk, presărat cu promisiuni de îmbunătățire a situației financiare a populației, marchează o schimbare în po­litica guvernului polonez, a cărui atenție se îndreaptă acum spre electorat, în așteptarea alegerilor pentru Parlamentul European din mai.

Strategia Platformei Civice, partidul de centru-dreapta condus de Tusk și aflat la guvernare din 2007, a fost până acum centrată pe mediul de business.

Nu poate fi o coincidență că  Polonia a urcat anul trecut 10 locuri în topul țărilor lumii în funcție de ușurința de a face afaceri, realizat de Banca Mondială.

După criza financiară și cea a datoriilor suverane, bailout-uri și tăieri bugetare, alegerile europene vor reflecta, probabil, cât de multă încredere mai are populația în Uniunea Europeană, scrie EurActiv. Potrivit sondajelor, rata de aprobare pentru Platforma Civică a atins cel mai scăzut nivel de la câștigarea celor mai recente alegeri.

Aproape două mil. de polonezi au emigrat în căutarea unei vieți mai bune

„Dacă am reușit să protejăm Polonia de criză, acum, în 2014, începem marșul pentru protejarea socială și financiară a familiilor”, a promis Tusk.

Angajamentul său vine după ce aproape două mil. de polonezi au emigrat în căutarea unei vieți mai bune, iar țara, cu o populație de 38 mil. locuitori, se confruntă cu una dintre cele  mai scăzute rate ale natalității din Europa doarece multe familii fac eforturi pentru a-și plăti facturile.

Polonia a fost recent inclusă de FMI, alături de Danemarca, Finlanda și Norvegia, pe lista țărilor ale căror sisteme financiare va trebui monitorizate cu regularitate pentru a se evita o nouă criză financiară mondială. În 2010, FMI a identificat alte 25 de țări în care se impune o astfel de analiză.

„Miracolul” economic polonez

Secretarul de stat american John Kerry a declarat de curând la Varșovia într-o întâlnire cu oamenii de afaceri că Polonia este un miracol economic și cel mai bun loc pentru investiții din lume.

În timp ce mare parte a Europei se străduiește încă să-și revină după lovitura dată de criza financiară din 2008, Polonia iese în evidentă ca o insulă ireală de succes economic, un loc unde companiile și populația fac planuri care vizează creștere și nu scădere, scria publicația Businessweek într-un articol din noiembrie anul trecut. Printre motivele pentru care Polonia este unul dintre statele de invidiat ale Europei se numără politicile prudente, reformele structurale, încurajarea producției interne, precum și o clasă politică prietenoasă cu mediul de afaceri. De la căderea Cortinei de Fier, Polonia s-a reconfigurat ca model economic de piață liberă.

Polonia a folosit din plin banii europeni alocați și și-a reorganizat sistemul administrativ pentru a eficientiza procesul de absorbție a fondurilor europene. În exercițiul financiar 2007-2013, Polonia a fost principalul beneficiar al fondurilor alocate de UE, și a primit 107 mld. euro pentru 2014-2020, conform Bloomberg.

Spre comparație, România a atras doar aproximativ 5 mld. euro din fondurile pentru 2007-2013, din cele 20 de miliarde de euro puse la dispoziție de UE.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 15.01.2014



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Ioana Tudor

0 comments :

Trimiteți un comentariu