Schimbarea de structură socială, trecerea de la comunism la economie de piață, integrarea în Uniunea Europeană, revoluția internetului sunt considerate de antreprenorul Radu Timiș, cel care a construit împreună cu soția sa Cristina, afacerea CrisTim, parte a unei “povești fabuloase”, pe care generația sa trebuie să și-o amintească indiferent de cât de dur a lovit ulterior criza.“Rar i se întâmplă unei generații să trăiască o schimbare de structură socială și de structură economică cum am trăit noi. Am trecut de la socialism la capitalism, am primit această transformare a globalizării pe care nicio altă generație nu a avut șansa să o primească. Am ieșit in lume, ne-am plimbat, am văzut cum abordează alții viața, cum abordează businessul, am avut deschidere, am trăit această revoluție a internetului”, a spus Radu Timiș, într-un interviu video acordat ZF în cadrul campaniei ZF15 ani (
www.zf.ro/zf15ani
).
Un antreprenor optimist, Timiș, 52 de ani, spune că cei din generația sa nu trebuie să uite de unde au plecat, că orice individ ar putea să se uite în urmă, la cum era România acum 15 ani, cum arăta Bucureștiul, cum arăta economia și poate atunci ar fi mai mulți cei care ar privi și partea plină a paharului. În urmă cu 15 ani în Capitală exista doar un centru comercial modern (București Mall), iar magazinele din comerțul modern se puteau număra pe degetele de la o mână. Astăzi, peste 40.000-50.000 de bucureșteni trec în medie în fiecare zi prin mallurile din Cotroceni (AFI Palace) sau Băneasa, hipermarketurile de top ale Capitalei vând într-un an de 100 de milioane de euro, iar branduri ca IKEA, H&M; sau Zara au intrat în vocabularul de shopping al consumatorilor români.
Fenomenul “brandului” care a devenit important pentru români, dar și piața uriașă (peste 20 de milioane de consumatori) care li s-a deschis companiilor mari din străinătate după integrarea în Uniunea Europeană sunt amintite și de Timiș în contextul în care străinii au avut mult mai multe de câștigat de pe urma integrării României în UE față de brandurile românești, după cum apreciază antreprenorul român.
“O dată cu intrarea în comunitatea europeană noi am crezut că porțile vor fi deschise, că va fi foarte ușor să vindem acolo. Este foarte ușor să fim turiști acolo, să consumăm bani acolo, dar este foarte greu să intrăm în competiție cu ei. Noi uităm că am fost o piață pentru ei, că pentru multinaționale s-a deschis o piață de desfacere, în timp ce noi am uitat piețele noastre tradiționale, am uitat piața estică, am uitat de China, am uitat piețele în care noi am avut relații și în care suntem recunoscuți ca parteneri. Brandul România pentru Europa nu înseamnă nimic - pentru că noi nu am făcut nimic pentru brandul de țară și pentru imaginea noastră ca țară”.
Slăbiciunea României la capitolul branduri se vede chiar din statisticile din industria cărnii, de pe piața locală plecând de șase ori mai multe bovine vii decât carne de vită procesată. Cu toate acestea, CrisTim își acoperă în jur de 20% din cifra de afaceri din exporturi pe piețele vest europene, în special acolo unde există comunități de români.
”Astăzi suntem în concurență cu tot ceea ce vine din Europa, iar noi ne-am dus peste ei să le vindem produsele noastre și concurăm alături de produsele lor la cel mai întalt nivel. Mai mult în industria noastră 95% din ceea ce se vinde este produs românesc și avem un merit chiar și ca sector de a susține mai departe evoluția industriei alimentare românești”.
Industria cărnii a rămas unul dintre puținele sectoare din economie dominate de afaceri antreprenoriale. Familia Timiș, familia Naghi (Aldis), Dorin Mateiu (Elit Cugir), familia Minea (Angst) și multe alte companii regionale nu au lăsat loc multinaționalelor în sectorul produselor procesate din carne, un business care se duce către un miliard de euro anual. Nici gigantul Campofrio, printre puținii jucători străini, care și-a încercat norocul în România nu a reușit să se impună pe piața mezelurilor și a rămas în business doar printr-o fuziune cu grupul Caroli al fraților El Solh.
Pentru Timiș, deși s-a adaptat noilor condiții din piață, a mers la export pentru a menține businessul pe un trend pozitiv, afacerile au fost afectate de scăderea abruptă a consumului intern, dar și de creșterea evaziunii fiscale în industria cărnii, sector care încă așteaptă de la guvern reducerea TVA-ului pe modelul aplicat în panificație.
În 2007, an în care consumul local creștea cu peste 10%, în cele mai importante companii din grupul condus de Timiș - CrisTim 2 Prodcom (distribuție) și Recunoștina (fabrica de mezeluri din Filipeștii de Pădure, județul Prahova) – lucrau peste 2.000 de oameni. Anul trecut, numărul mediu de salariați în cele două companii era de 1.300 de oameni, potrivit datelor de la Ministerul de Finanțe, restructurarea fiind de altfel și una dintre cele mai apăsătoare decizii pe care antreprenorul spune că le-a luat în anii de criză.
Fabrica de mezeluri din județul Prahova a avut anul trecut afaceri de 235 mil. lei și un profit net de 400.000 de lei, vânzările fiind în ușoară creștere față de 2011 și la un nivel apropiat de cel din 2008, dar cu aproape 400 de oameni în minus, după cum arată datele de la Ministerul de Finanțe. CrisTim 2 Prodcom a intrat însă pe pierderi, cu un rezultat negativ de 8,6 mil. lei, la o cifră de afaceri de 280 mil. lei, apropiată de cea din 2011.
“Peste 5 ani va fi o piață consolidată, acea sită care spunem noi va cerne destule companii care astăzi nu fac ceea ce trebuie sau nu respectă regulile, iar mediul economic va fi un mediu extrem de sănătos”, mai spune Timiș care crede însă că va exista și “o parte goală a paharului” – cea în care capitalul românesc va pierde teren în fața multinaționalelor.
“Dacă ne uităm astăzi în top 100 companii vedem că principalii jucători sunt multinaționalele, că ele au luat energia, terenurile și atunci ne întrebăm care este viitorul? Cred că este important să avem capitalul românesc puternic. Cu cât noi vom fi mai bogați în țara noastră, cu cât vom fi mai prosperi, cu atât ne vom face un viitor mai bun”.
Timiș consideră că România are încă marea șansă de a crește ca țară, pentru că salariile sunt încă cele mai mici din Uniunea Europeană, pentru că există forță de muncă pregătită, pentru că sunt industrii întregi unde România este mai competitivă față de competitorii din est. “Putem încă atrage foarte multe industrii în România, deci chiar cred că avem șansa de a ne dezvolta mult mai repede decât ceea ce se întâmplă astăzi în restul lumii”.
0 comments :
Trimiteți un comentariu