Rezerva Federală americană lasă piețele emergente să se bată singure cu criza valutară, pe care chiar ea a provocat-o, pentru că nu are prea multe de pierdut, ci multe de câștigat

Prin decizia de a continua retra­­gerea masivului pro­gram de stimulare econo­mică, Rezerva Federală a Statelor Unite a dat un semnal puternic că nu va întinde o mână de ajutor piețelor emergente atât timp cât furtuna valutară prin care acestea trec nu afectează economia ame­ricană. Creșterea dobânzilor prin care țări emergente precum Turcia, Argentina și Africa de Sud au reacționat la criză îi ajută în continuare pe cei care au avut de câștigat programul prin care Fed alimentează cu zeci de miliarde de dolari în fiecare lună economia și piețele.

Banca centrală americană a continuat strategia de retragere treptată a măsurilor de stimulare a economiei începută în ianuarie reducând achizițiile lunare de obligațiuni cu încă 10 mld. dolari, la 65 mld. dolari.

„Fed trimite un mesaj clar că, dacă nu se va produce o criză de mai mare amploare, nu va devia de la actuala sa strategie”, explică Jonathan Lewis, expert la Samson Capital Advisors, citat de CNBC. Totodată, Fed ar pierde din credibilitate dacă ar arăta slăbiciune față de ceea ce se întâmplă pe piețele emer­gente. „Banca centrală trebuie să rămâ­nă detașată și rece în implementarea planului prin care se concentrează pe economia SUA“, consideră Peter Boockvar, analist piețe la Lindsey Group.

De creșterea dobânzilor în economiile emergente vor profita cei care au adus banii Fed-ului acolo

O parte din banii ieftini injectați de Fed pe piețe au ajuns în țările emergente, care i-au atras pe investitori cu randamentele mai ridicate decât în SUA, unde dobânda de politică monetară este de aproape 0%. Acum, când instituția a început să reducă achizițiile de obligațiuni, randamentele din SUA încep să crească, ceea ce, împreună cu situația economică stabilă din SUA, este mai atractiv pentru investitori. Aceștia își retrag banii din economiile emergente ducând la deprecierea monedelor locale și la acce­lerarea inflației. Băncile centrale din Turcia, Argentina, Africa de Sud, Brazilia și India, unele dintre statele cel mai dur lovite de criza valutară declanșată de Fed, au reacționat majorând dobânzile pentru a-și susține monedele și pentru a majora randa­mentele, și deci câștigurile din investiții, în speranța că astfel vor stopa ieșirea capitalului străin, de care sunt dependente.

În acest fel, cei care au profitat de banii ieftini ai Fed investindu-i pe piețele emergente ar avea în continuare de câștigat. De asemenea, prin faptul că dobânzile cresc și în SUA datorită deciziei Fed, economia americană va avea de câștigat prin revenirea unei părți a capitalului care a luat calea străinătății.

Multe dintre piețele emergente stag­nează după o perioadă de creștere alimentată cu capital străin și care le-a ajutat să avanseze în altă ligă, scrie Financial Times. Acestor țări le este greu acum să repornească motorul creșterii și să mențină în același timp stabilitatea economică, socială și politică. Alegerile de anul acesta din Thailanda, Turcia, India și Brazilia vor fi urmărite cu atenție pentru a se vedea care este politica viitoare a acestor țări. Dependența de capitalurile externe, în special pentru finanțarea împru­muturilor în monedă națională tot mai mari, face ca aceste economii să fie vulnerabile la schimbările care au loc pe alte piețe.

Cu dolarul mai puternic, SUA vor plăti mai puțin pentru energia importată

Dar de această situație profită într-o oarecare măsură tot economiile dezvoltate, cum este SUA.

„O creștere mai slabă a cererii pe piețele emergente ar putea diminua prețul mărfurilor, ceea ce va avea un efect pozitiv asupra veniturilor reale ale consumatorilor din țările dezvoltate“, explică banca americană de investiții Goldman Sachs, citată de CNBC. „De asemenea capitalul care iese de pe piețele emergente ar putea intra pe cele dezvoltate, îmbunătățindu-le condițiile de finanțare“, au precizat analiștii băncii americane.

Țările emergente sunt principala piață de export a Statelor Unite, ceea ce ar însemna că problemele de pe piețele emergente ar putea afecta economia americană. Însă exporturile nu con­tribuie semnificativ la PIB-ul Statelor Unite, însemnând că riscurile sunt reduse, explică Prior Wandesforde, analist la Credit Suisse.

Continuarea reducerii achizițiilor de obligațiuni de către Fed a întărit yenul japonez și dolarul față de majoritatea monedelor țărilor emergente. Cu o monedă și mai puternică, SUA va plăti mai puțin pentru energia importată și va câștiga mai mult pentru cea exportată. Această reducere a costurilor cu energia va avea efect asupra economiei reale, contrabalansând efectele reducerii exporturilor, spune Charles Hugh Smith, analist financiar citat de Forbes. „Măsurile luate de Fed continuă să reverbereze asupra altor economii ale lumii, iar efectele nu sunt pozitive. Întărirea dolarului prin reducerea sti­mulilor economici scoate la lumină vulnerabilitățile altor piețe și economii”, consideră Kevin Giddis, analist la Raymond James.

Mulți observatori cred că actuala criză de pe piețele emergente are legătură doar cu Turcia, o țară prinsă într-un scandal politic și a cărei monedă este în cădere liberă, că criza tequila din 1994 a privit inițial doar Mexicul, că cea din Asia din 1997 a avut legătură doar cu Tailanda, iar criza financiară din perioada 2007-2008 a privit creditele subprime din SUA. O criză trebuie să se reverse undeva. Efectele actualei fur­tuni vor fi resimțite în afara gra­ni­țelor Turciei, avertizează George Mag­nus, analist la UBS, citat de Finacial Times.

Cum instrumentele financiare moderne facilitează destabilizarea piețelor emergente

Investitorii își retrag banii din ETF-urile (exchange-traded funds) care urmăresc piețele emergente în cel mai rapid ritm din istorie în condițiile în care încetinirea economiei Chinei și reducerea stimulentelor oferite de băncile centrale depreciază monedele țărilor precum Turcia și Brazilia, scrie Bloomberg.

Peste șapte miliarde de dolari au fost retrase de la începutul anului din ETF-urile care investesc în activele statelor în curs de dezvoltare, cea mai mare sumă pentru un astfel de interval de la crearea acestor instrumente financiare. Activele fondului iShares MSCI Emerging Markets au scăzut cu 11%, iar cele ale Vanguard FTSE Emerging Markets se îndreaptă spre cele mai mari pierderi pentru o singură lună de la introducerea sa pe piață, în 2005. WisdomTree Emerging Markets Local Debt Fund va înregistra probabil a opta lună consecutivă cu retrageri.

„Pe piețele emergente au circulat mulți bani speculativi, iar petrecerea pare că s-a terminat, cel puțin deocamdată. Există o lipsă tot mai mare de încredere în politicile economice ale multor piețe emergente în vremuri în care creșterea încetinește, iar inflația este o problemă reală”, a explicat Howard Ward, analist la Gamco Investors.

ETF-ul este un vehicul de investiții carte urmărește un indice bursier și se tranzacționează pe bursă ca o acțiune. Prețurile acestor instrumente financiare se modifică pe parcursul ședinței de tranzacționare în funcție de cerere și ofertă. ETF-urile au fost introduse pe piață în anii 1990, mai întâi în SUA. Mulți economiști spun că criza valutară prin care trec acum unele piețe emergente a fost exacerbată de aceste fonduri.

(Bogdan Cojocaru)

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 31.01.2014

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Ioana Tudor