Schimbare de paradigmă la Isărescu: E bine ca băncile să scoată valuta din România ca să-și plătească datoriile la băncile-mamă

Rezervele minime în valută pe care băncile sunt obligate să le țină în conturi la BNR - un “buffer” extrem de valoros de care banca centrală a ținut cu dinții în primii ani de criză - și-au pierdut statutul de plasă de siguranță intangibilă, guvernatorul Mugur Isărescu îndemnând în premieră băncile să folosească banii eliberați din rezerve pentru a-și stinge din datoriile către băncile-mamă.

Dintr-o dată stocul de rezerve în valută constituite de băncile comerciale nu mai reprezintă un instrument prețios și o probă a înțelepciunii conducătorilor po­li­ticii monetare care au intrat în pe­rioa­da de criză cu o rată de rezervă de 40%, record pentru UE, ci este privit de BNR ca un ele­­ment de datorie externă pe termen scurt care afectează ratingul de țară al României.

Schimbarea de optică îl face așadar acum pe Isărescu să spună că rezervele mari în valută pretinse băncilor poartă o bună parte din vină pentru datoria externă pe termen scurt care s-a situat în ultimii doi ani peste pragul de 20 mld. euro – nivelul care stigmatiza România la sfârșitul lui 2008, în pragul crizei financiare internaționale.

„Rămânând cu rezerve mari în special la valută ne îndepărtam de stan­dardele europene și păstram o datorie pe termen scurt nejustificat de ridicată cu implicații asupra ratingului României. Nimeni nu se uită că această datorie are în contrapartidă lichidități care se află în țară“, a spus el în cadrul ex­plicațiilor privind amplitudinea neaștep­tată a măsurilor de relaxare a politicii monetare luate miercuri de BNR.

Dacă până nu demult banca centrală se arăta îngrijorată de faptul că băncile se grăbesc să-și ramburseze liniile de finanțare de la băncile-mamă, și o fac chiar înainte de termen și chiar folosesc în acest scop resurse din depozite atrase de pe piața locală, acum șeful băncii centrale recomandă băncilor să-și achite datoriile externe pentru că „vom asista la un an cu foarte multe transformări“.

Care ar fi posibilele motivații ale schimbării de optică a BNR

Guvernatorul ar putea face astfel trimitere la presiunea uriașă sub care se află băncile din zona euro pentru re­evaluarea activelor, la noile cerințe de adecvare a capitalului la risc, totul în contextul apropiatei reorga­nizări a sistemului bancar european prin constituirea uniunii bancare europene. Pe de altă parte, încă de la sfârșitul anului trecut circulau pe piață informații privind perspectiva unor restricții și mai dure la nivelul finanțărilor pe care băncile austriece la pot acorda filialelor din regiune.

„Nu suntem deloc împotriva reducerii datoriilor băncilor din România față de creditorii lor externi. Dim­potrivă, chiar e bine să se reducă datoria în con­dițiile actuale, în special cea pe termen scurt“, a afirmat Isărescu. Așadar BNR a ajuns acum în faza în care eliberează - mai mult sau mai puțin de bunăvoie - valuta băncilor și le și invită să scoată banii din țară „ca să-și plătească și ele datoriile pe plan extern“. Marele pericol al dezintermedierii pentru care fuseseră încheiate înțelegerile Vienna Initiative I și II a pălit brusc, iar băncile străine au undă verde să-și cheme înapoi banii din România pentru a-și mai cârpi bilanțurile.

Învățați cu vechea teorie conform căreia rezervele minime în valută (RMO) reprezentau inclusiv un pilon al rezervelor valutare ale României, analiștii BCR nici nu luau în calcul o reducere a RMO la valută în acest an, gândindu-se la faptul că BNR și Finanțele au de plătit în 2014 la FMI circa 5,2 mld. euro – deci deja un factor de presiune pe rezervele valutare administrate de BNR (32,5 mld. euro la sfârșitul lui 2013).

Isărescu nu spune că eliberarea de rezerve minime către bănci va afecta rezerva valutară, care reprezintă la rândul ei un alt parametru care stă la baza analizelor de rating de țară.

În lumina declarațiilor sale de ieri a venit vremea pentru o nouă judecată. BNR începe să elibereze banii băncilor atât în lei, cât și în valută și va continua să o facă pentru că s-a trezit pe 8 ianuarie 2014 că este foarte departe de standar­dele europene și inclusiv de băncile centrale din vecini.

BNR a eliberat puternic rezerve în valută ale băncilor în 2009 când statul se confrunta cu o criză a finanțării, iar banca centrală negocia formule în care pe de-o parte reducea RMO, iar pe de altă parte, în contrapartidă băncile plasau banii în titluri de stat, aceștia fiind menținuți astfel pe piața internă.

Isărescu a spus ieri că reducerea cu două puncte procentuale a rezervelor minime la valută de la 20% la 18% echivalează cu eliberarea pe piață a 500 mil. euro. Pe de altă parte, datoria externă pe termen scurt a României se ridica în octombrie 2013 la 19,4 mld. euro, fiind așadar nevoie de multe alte reduceri pentru un impact vizibil.

Datoria a coborât treptat în ultimii doi ani, după ce în 2011 urcase la peste 22 mld. euro, peste nivelul de 20 mld. euro cu care România intra în criză la finalul lui 2008 și care a fost considerat o vulnerabilitate critică, respectiv un argument pentru contractarea creditului de 20 mld. euro de la FMI/UE/BM.

Isărescu „se teme“ că leul nu se va deprecia, dar cotațiile din piață au sărit la 4,53 lei/euro

Paradoxal, guvernatorul invocă după măsurile de miercuri și un scenariu în care băncile ar putea să nu „trimită banii la băncile-mamă“, ci să vrea să dea credite în valută - ceea ce i se pare până la urmă o varianță puțin probabilă - sau să vândă valuta pe piața valutară, ceea ce ar crea un potențial de apreciere pentru leu, în locul deprecierii care s-ar arăta ca ipoteză de bază după măsurile BNR de miercuri.

Cel puțin până ajung banii la bănci, leul a continuat să se depreciere ieri în raport cu euro – Isărescu a spus din nou că nu-i place utilizarea termenului de „depreciere“ atât timp cât este vorba de mișcări de curs „normale“ în cadrul plajei „de echilibru“ de 5%. BNR a anunțat un curs de referință de 4,5290 lei pentru un euro reprezentând maximul ultimelor șase luni. Pe piața valutară interbancară cotațiile au urcat după amiază până la 4,53 lei/euro.

„Să lăsăm cursul să-și facă datoria pentru că el are un rol economic“, spune guvernatorul.

Cu toate că de obicei este foarte rezervat în privința comentariilor despre curs, miercuri guvernatorul a ales să braveze afirmând că „se teme“ că scenariul de de­pre­ciere a leului așteptat de piață după relaxarea neaștep­tată a politicii monetare nu va fi validat de realitate.

Dacă ințial leul se întărise în raport cu euro până sub pragul de 4,50 lei/euro, după declarațiile încre­zătoare ale lui Isărescu a revenit pe depreciere, piața testând aparenta toleranță crescută a BNR la mișcări de slăbire a leului, într-o anumită contradicție cu situația din 2013 când banca centrală a avut mai multe intervenții decisive de temperare a traiectoriei ascen­dente a cursului.

„Accelerarea neașteptată a relaxării monetare ar putea fi privită ca un semn ca Banca Națională își doreș­te un leu ceva mai slab. Noi vedem mai degrabă această mișcare ca pe un stimul suplimentar pentru cererea internă oferit în contextul unei ferestre de oportunitate unice, într-o perioadă în care apetitul străinilor rămâne puternic. (...) Credem că reducerea neobișnuită a rezervelor minime obligatorii  este favorabilă leului. Un exces de lichiditate și mai mare crește eficiența intervențiilor valutare ale BNR. Va fi mai ușor pentru banca centrală să protejeze leul fără a pune presiune de creștere pe ratele de dobândă“, comentează Vlad Muscalu, economistul-șef al ING Bank.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.01.2014

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Razvan Voican