Marile economii ale lumii trebuie să refinanțeze datorii guvernamentale de 7.430 de miliarde de dolari în acest an, în timp ce creșterea costurilor de împrumut de la minimele record înregistrate anul trecut ar putea crea probleme statelor care trebuie să reducă deficitele bugetare. Valoarea titlurilor de stat scadente în acest an ale țărilor G7 plus India, Rusia, Brazilia și China este similară cu cea de anul trecut, după ce în 2012 s-a situat la 7.600 de miliarde de dolari, arată calculele Bloomberg. Din G7 fac parte SUA, Japonia, Marea Britanie, Franța, Italia, Germania și Canada. Statele Unite au de refinanțat cele mai mari datorii, de 3.100 de miliarde de dolari, în creștere cu 6% față de anul trecut. Pentru Rusia, Germania și Japonia necesarul de refinanțare va scădea, în timp ce pentru Italia, Marea Britanie, Franța, China și India va crește. Deficitele bugetare ale statelor dezvoltate au coborât de la 7,8% în 2009 la 4,1%, dar rămân la circa de două ori media deceniului de dinaintea crizei financiare. Costurile de împrumut ale guvernelor ar putea urca și mai mult după ce randamentele medii au înregistrat anul trecut cea mai puternică creștere începând din 2006, în contextul îmbunătățirii situației economice și al reducerii programului de achiziții de obligațiuni derulat de către Rezerva Federală a SUA (Fed).Salariile din China ar putea crește cu 10% sau mai mult în acest an, evoluție care ar alimenta consumul, dar ar determina noi companii dependente de forța de muncă ieftină să părăsească țara, afirmă analiști de la instituții financiare printre care Bank of America și JPMorgan. Creșterea salariilor se va situa la 11% în acest an, după un avans de 10,7% anul trecut, estimează Lu Ting, analist la Bank of America. Analiști ai JPMorgan Chase și Mizuho Securities au declarat că estimează creșteri de 10-15%, potrivit Bloomberg. Partidul Comunist, aflat la putere în China, exercită presiuni pentru mărirea salariilor, astfel încât să păstreze sprijinul populației și să accelereze reorientarea economiei de la producția industrială cu grad ridicat de poluare către servicii. Autoritățile din Shenzhen, provincia Guangdong, au anunțat deja o creștere salarială de 13%, în timp ce în Yangzhou, provincia Jiangsu, majorarea se va situa la 15,6%. „Trendul transferului bazelor de producție la costuri ieftine către țări din Asia de Sud-Est se va accelera“, a declarat Shen Jianguang, economist-șef pentru Asia la Mizuho Hong Kong. Întărirea monedei Chinei și controalele mai stricte privind poluarea mediului contribuie, de asemenea, la mutarea de fabrici în țări precum Bangladesh, Vietnam și Cambodgia.
JPMorgan Chase, cea mai mare bancă americană după active, îi va plăti guvernului SUA o amendă de peste două miliarde de dolari pentru că nu a raportat autorităților informații privind frauda masivă pentru care a fost condamnat fostul bancher Bernard Madoff, potrivit Wall Street Journal (WSJ). Amenda ar putea fi anunțată în următoarele zile de autoritățile americane, au declarat pentru WSJ surse apropiate discuțiilor. Cea mai mare parte din fonduri urmează să fie distribuite către victimele lui Madoff, care va petrece tot restul vieții în închisoare după ce, ca administrator de active pe Wall Street, și-a păgubit investitorii cu miliarde de dolari timp de peste 20 de ani printr-o așa-numită schemă Ponzi. Departamentul Justiției ar urma să încaseze 1,5 miliarde de dolari din amenda plătită de JPMorgan, restul urmând să ajungă la divizii ale Departamentului Trezoreriei SUA, potrivit surselor citate de WSJ. JPMorgan a avut o colaborare de peste două decenii cu Madoff, încheiată în decembrie 2008 odată cu arestarea acestuia.
Reprezentanți ai mediului de afaceri elvețian s-au reunit luni în cadrul unui demers excepțional împotriva unei inițiative a partidului UDC (dreapta populistă) vizând limitarea imigrației, care urmează să fie supusă unei consultări populare pe 9 februarie, scrie AFP. În total 12 organizații patronale au lansat luni un apel comun denunțând această inițiativă „împotriva imigrației în masă“, care „creează probleme, fără să propună soluții“. Acest text al UDC, cel mai important partid elvețian, este respins totodată atâ de către Guvern, cât și de către Parlament. Potrivit unui sondaj efectuat în decembrie 2013, inițiativa UDC ar urma să fie respinsă, fiind susținută doar de 36% din populație. UDC a reacționat luni față de această luare de poziție, denunțându-i pe acești „funcționari ai economiei ghidați doar de interesul personal“ și care „refuză să vorbească despre problemele sociale și economice cauzate de sosirea anuală a 80.000 de locuitori noi în Elveția“.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.01.2014
0 comments :
Trimiteți un comentariu