Procuratura a început ancheta într-un caz în care este implicată Universitatea americană Harvard, care deține câteva zeci de mii de hectare de pădure în România, un reprezentant român al școlii fiind arestat pentru luare de mită și spălare de bani.Universitatea a investit de-a lungul timpului peste 100 de milioane de euro în achiziții de păduri, potrivit estimărilor ZF, mizând pe achiziția de păduri la prețuri mici, la un sfert din valorile ce se tranzacționează în Europa de Vest, urmând să le valorifice ulterior la randamente mari.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) l-au acuzat pe Dragoș Lipan Secu că ar fi aranjat cu vânzătorii de păduri să mărească în mod artificial prețurile plătite de Scolopax, firmă a unui fond de investiții al Harvard, în intervalul 2007 – 2008.
Astfel Dragoș Lipan Secu ar fi luat o mită de la vânzători în valoare de 4,45 milioane de lei, dar ar fi primit și un sejur în Gran Canaria (Spania) și un automobile Chrysler Sebring pentru a cumpăra în numele Scolopax păduri la prețuri supraevaluate. Mita ar fi fost primită prin intermediul soției sale, Lipan Secu Mariana.
Cei doi sunt în arest pentru 29 de zile fiind acuzați de luare de mită și spălare de bani.
„Acționarii Scolopax au fost prejudiciați deoarece pădurile erau supraevaluate, iar diferența revenea acuzaților“, a spus Livia Săplăcan, purtător de cuvânt al Direcției Naționale Anticorupție, citată de Bloomberg.
Contacți de ZF, reprezentanții DNA nu au oferit mai multe informații.
Cazul a pornit de la denunțul celor care ar fi oferit mită
Potrivit Bloomberg, soții Lipan Secu au fost prinși după ce au fost denunțați de cele două persoane presupuse că ar fi acordat mita. Potrivit legislației, o persoană care raportează o infracțiune înainte ca aceasta să ajungă în atenția procurorilor primește imunitate, a mai spus Săplăcan, care a adăugat că vânzătorii nu vor fi investigați.
Reprezentanții Scolopax nu au putut fi contactați la numărul de telefon public disponibil.
Potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanțe, Scolopax este o firmă înregistrată în prezent în Capitală, care a avut o cifră de afaceri de 11,5 milioane de lei (2,6 milioane de euro) și pierderi de 7,9 milioane de lei (1,8 milioane de euro) în 2012.
Acționarii Scolopax sunt entitatea Phemus Corporation, care are 99,99% din acțiuni și persoana fizică Ernst Jonas Einar Jakobsson. Phemus Corporation este înregistrată la aceeași adresă cu Harvard Managament Company (HMC), companie care administrează fonduri în valoare de 32,7 mld. dolari ale prestigioasei universități americane Harvard.
„Această chestiune are de-a face cu acțiuni ale unui contractor extern care nu mai este asociat cu Harvard Management Company. Suntem la curent cu acuzațiile și adunăm mai multe informații. Relația cu HMC s-a terminat în decembrie 2012“, a răspuns pe email la întrebările ZF Kevin Galvin, senior communications director al Harvard University.
El nu a oferit mai multe informații legate de sumele cheltuite pentru achiziții în România sau suprafețele deținute.
Situația din România este fără precedent pentru Harvard, cea mai bogată universitate din lume, care are la dispoziție un fond de 32,7 mld. dolari.
Harvard Managament Company a fost fondat de către universitate în 1947 pentru a administra banii proveniți din donații sau diferite operațiuni (endowment), scopul fiind acela de a realiza investiții pe termen lung pentru a susține activitatea de educație și cercetare.
Harvard se mândrește cu faptul că a identificat oportunități izoterice de investiții cum sunt pădurile din lumea a treia, este de părere Jack Lutz, un consultant specializat în industria lemnului la Forest Research Group din Rowley, Massachusetts, citat de Bloomberg.
Bloomberg mai arată că Harvard Managament Company își intensifică investițiile în resurse naturale în străinătate, printre acestea numărându-se terenuri împădurite.
Jane Mendillo, președintele Harvard Management, a început să exploreze investițiile în păduri încă din anii ’90, pe vremea când era vicepreședinte.
Compania și-a vândut cele trei ferme din SUA în ultimii zece ani și a început să facă achiziții în străinătate, inclusiv în Noua Zeelandă și Brazilia.
Cum a ajuns Harvard să dețină păduri în România
Într-o discuție cu ZF din 2011, Jonas Jakobsson, care la acea vreme era reprezentantul din România al Phemus Corporation, spune că activitatea din România a început în 2005, iar achizițiile de pădurile au avut loc în fiecare an. La acea dată Phemus Corporation deținea în România 35.000 de hectare de păduri, dar și o fabrică de placaje din lemn, Romply Merops.
În 2012, fabrica a avut afaceri de 8,5 milioane de euro.
Dacă se ia în considerare un preț de 3.000 de euro pentru un hectar de pădure, rezultă că investițiile Harvard în achiziția de păduri sunt de peste 100 milioane de euro.
Jonas Jakobsson explica atunci faptul că investiția din România vine cu avantaje pentru că pădurile sunt de calitate și au fost administrate bine, dar există și unele probleme din cauza infrastructurii.
Unele informații arătau că la mijlocul anului trecut, Scolopax și-ar fi vândut din suprafețele pe care le deținea, ajungând la sub 20.000 de hectare, însă datele nu au fost confirmate.
Nu există nicio statistică oficială recentă legată de suprafețele cu păduri deținute de investitorii privați în România, iar informațiile oferite de companiile care fac aceste investiții sunt extrem de puține.
Printre investitorii străini care au mai realizat investiții în păduri în România se mai află fondul german Nordcapital sau austriecii de la Cascade Empire.
Cel mai mare volum de investiții ale străinilor s-a realizat până în 2013. Spre exemplu, în noiembrie 2011, Nordcapital anunța că a achiziționat 5.056 de hectare de teren în nord-estul României.
Nemții își justificau decizia de investiție prin faptul că stocul de lemn la hectar este de 417 metri cubi, dublu comparativ cu media din Europa.
Prețul la care s-a încheiat achiziția este de 4.305 euro pe hectar, cu 75% mai puțin față de nivelul din Europa de Vest.
Cât costă un hectar de pădure în România
Potrivit lui Vlad Cîrjan, partener în cadrul fimei de avocatură CHSH Gilescu, Văleanu & Partenerii, care de-a lungul timpului a intermediat tranzacții cu păduri, prețul mediu al unui hectar de pădure este între 2.000 și 5.000 de euro, în funcție de vârstă și mixul de arbori.
„Cele mai scumpe sunt rășinoasele, se caută mult la export“, a adăugat Cîrjan. Avocatul a explicat faptul că suprafețele mari de păduri sunt mai atractive, la fel și cele bogate în material lemnos ce poate fi exploatat.
În ultima perioadă nu au mai existat la fel de multe tranzacții cu păduri, interesul investitorilor mutându-se către terenurile agricole, pe fondul producției agricole record.
La fel ca pădurile, și terenurile agricole au prețuri mai mici în România comparativ cu alte state. Cîrjan este de părere că în perioada următoare se vor relansa achizițiile cu terenuri în condițiile în care vor ieși la vânzare noi suprafețe odată cu finalizarea procesului de retrocedare.
Păduri de stat vs. păduri private
Suprafața fondului forestier din România este de aproximativ 6,6 milioane de hectare, acoperind circa 27% din suprafața întregii țări, România clasându-se pe locul 13 în Europa ca volum de păduri, dar doar pe poziția 26 ca pondere a domeniului forestier în teritoriul național, potrivit datelor de la Euromonitor, Institutul Național de Statistică și Ministerul Mediului.
Aproape jumătate din fondul forestier, respectiv 3,2 milioane de hectare, se află în proprietatea publică a statului, iar diferența este reprezentată de proprietatea privată a statului și de ceea ce dețin proprietarii individuali. Practic, proprietatea publică a statului s-a înjumătățit după 1990 (la acea vreme statul deținea 6,3 milioane de hectare), ca urmare a procesului de retrocedări care încă nu s-a terminat.
La nivelul Uniunii Europene, fondul forestier reprezintă 180 de milioane de hectare, iar statele cele mai „bogate“ în păduri sunt Finlanda și Suedia. Calculat pe cap de locuitor, aceste țări au de zece ori mai multe păduri comparativ cu media europeană.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 31.01.2014
0 comments :
Trimiteți un comentariu