Libertatea câștigată sub gloanțe costă: SUA și Europa trimit FMI să sponsorizeze noul marș spre democrație al Ucrainei care altfel ar duce la default. Un fond american de investiții este cel mai mare creditor al țării

Știrea a fost publicată miercuri, 26 februarie 2014, 02:56 în categoria

Libertatea câştigată sub gloanţe costă: SUA şi Europa trimit FMI să sponsorizeze noul marş spre democraţie al Ucrainei care altfel ar duce la default. Un fond american de investiţii este cel mai mare creditor al ţării După ploaia de gloanțe din Piața Independenței din Kiev, noul drum spre vest al Ucrainei este bombardat cu vești îngrijorătoare care anunță prăbușirea iminentă a economiei, panică în sectorul bancar și default dacă țara nu primește în câteva săptămâni ajutor extern, iar cea mai rapidă sursă de finanțare ar fi Fondul Monetar Internațional, o instituție cu sediul la Washington. Cel mai mare creditor al Ucrainei este Franklin Templeton, un fond american de investiții care deține o treime din datoria în obliga­țiuni internaționale a țării.

Din datoria internă și externă de 73 de miliarde de dolari a Ucrainei anul acesta ajunge la scadență echivalentul a 12 mi­liarde de dolari, din care 3 miliarde de dolari reprezintă plata unei datorii către FMI. Ministerul de finanțe al țării a aver­tizat că are nevoie de asistență financiară externă de 35 de miliarde de dolari în următorii doi ani și de ajutor urgent în următoarele două săptămâni. Acest deficit nu va putea fi acoperit nici măcar cu împrumutul incert de 15 miliarde de dolari promis de Moscova Ucrainei când țara și-a schimbat cursul spre Rusia sub ghidajul fostului președinte Viktor Ianukovici, acum acuzat de trădare.

Însă rezervele băncii centrale se epui­zează rapid, ajungând de la 20,4 miliarde dolari la sfârșitul lunii decembrie la 18 mld. dolari la 31 ianuarie. Scăderea drastică re­flectă încercările băncii centrale de a limita prin intervenții pe piața valutară prăbușirea grivnei. Grivna a scăzut cu 8% de la începutul acestui an față de dolar, atingând minimul ultimilor 5 ani înainte ca banca centrală să limiteze schimburile cu valută. Moneda s-a prăbușit marți cu aproape 7%.

În aceste condiții, specialistul pe Europa de Est al Institutului pentru Finanțe Internaționale - cel mai mare grup de lobby al industriei financiare -, bulgarul Lubomir Mitov, a atenționat că Ucraina are nevoie de un ajutor financiar imediat pentru a evita prăbușirea economică a țării și declanșarea panicii în sectorul bancar.

„Pentru a evita prăbușirea totală a economiei Ucrainei, nu în următoarele câteva luni ci în următoarele câteva săptămâni, țara trebuie să primească bani imediat“, a spus el. În aceste condiții, Ucraina nu are altă opțiune decât să accepte condițiile impuse de Uniunea Europeană și FMI, a mai spus repre­zentantul IFI.

Noul guvernator al băncii centrale invită FMI-ul

Între timp, la Kiev parlamentarii l-au demis de la șefia băncii centrale pe Ihor Sorkin, un veteran al sistemului, și l-au numit ca înlocuitor pe Stepan Kubiv, mem­bru al partidului Batkivșkina al fostului premier Iulia Timoșenko, dușmanul fostului președinte Ianukovici. Kubiv s-a grăbit să invite la Kiev o misiune a FMI.

„Reprezentanții FMI vor fi invitați oficial aici pentru o întâlnire, pentru negocieri și deschiderea unui nou program de care avem astăzi nevoie“, a spus el.

Chiar secretarul Trezoreriei SUA Jack Lew a încurajat Kievul să înceapă discuțiile cu FMI cât de curând posibil. El a asigurat că Washingtonul este pregătit să „amor-tizeze“ impactul pe care l-ar avea asupra ucrainenilor de rând reformele economice care vor fi cerute de Fond. Ministrul britanic de finanțe George Osborne a asigurat și el că Marea Britanie este pregătită să sară în ajutor prin culoarele deschise de FMI și UE. Aceleași promisiuni Ucraina le-ar putea obține de la alte economii mari europene.

Cine va răsufla ușurat?

Franklin Templeton, un fond american de investiții recunoscut pentru pariurile agresive pe obligațiunile suverane, a de­venit la sfârșitul verii trecute cel mai mare cre­ditor al Ucrainei pe datorii suverane după ce a achiziționat titluri cu o v­a­loare no­minală de aproape 5 miliarde de dolari, ceea ce reprezenta la acea dată aproape o cincime din obligațiunile inter­naționale guvernamentale ucrainene, po­trivit Fi­nancial Times. Fondul a încercat să profite de prețurile scăzute ale titlurilor emise de Ucraina și a acționat impulsionat de succe­sul investițiilor similare în obli­ga­țiuni irlan­deze. Ca și Ucraina, Irlanda a avut grave probleme financiare, dar a fost sal­vată cu împrumuturi externe, inclusiv de la FMI.

Până la sfârșitul anului, Franklin Tem­pleton a mărit miza pariului pe Ucraina la 6,4 miliarde dolari, ajungând astfel să dețină 40% din datoriile repre­zen­tând obligațiuni internaționale ale Ucrainei, potrivit datelor Bloomberg. Însă violențele din ultima săptămână din Kiev au făcut ca investițiile fondului să fie neprofitabile.

Mark Mobius, președintele diviziei Templeton Emerging Markets și unul dintre cei mai mari investitori pe piețele emer­gente, a insistat într-un interviu acor­dat Reuters că Ucraina este într-o „poziție foarte dulce“ din punct de vedere eco­nomic. „Îi au pe europeni care vor să-i ajute și-i au pe ruși care vor să-i ajute“, a spus el.

Dacă FMI și statele occidentale vor urma strategia de până acum în privința susținerii financiare a statelor, orice pachet de ajutor va veni cu condiții greu de îndeplinit de Kiev. Una din cerințele insti­tu­ției de la Washington, pe care fostele auto­rități conduse de Ianukovici au respins-o în negocierile pentru un împrumut de 15 mi-liarde de dolari, a fost majorarea prețului gazelor.

De asemenea, reformele ample cerute de UE au fost unul din motivele menționate de Ianukovici pentru refuzarea semnării Tratatului de Asociere cu Bruxe­lles-ul, notează Radio Europa Liberă.

„Pentru a-și îmbunătăți situația financiară pe plan intern și extern Ucraina trebuie să-și lase cursul de schimb valutar să scadă un pic și să-și reducă deficitul bugetar, iar pentru aceasta trebuie să-și diminueze cheltuielile publice și să renunțe la acele subvenții dăunătoare acordate com­paniilor“, apreciază Anders Aslund, econo­mist la Peterson Institute.

El se referă la subvenționarea gazelor naturale pentru reducerea costurilor suportate de populației și de industrie. FMI a calculat că guvernul a cheltuit cu subvențiile echivalentul a 7,5% din PIB în 2012 pentru ca prețul plătit de ucraineni pentru gazele naturale să fie în unele cazuri de doar o cincime comparativ cu nivelurile din statele învecinate. Guvernele anterioare au refuzat să majoreze prețul gazelor doarece acest program este foarte popular.

Problema va deveni și mai acută dacă Gazprom, monopolul rus al exporturilor de gaze naturale, decide să ridice prețurile combustibilului vândut Ucrainei

Mesaj pentru ucraineni: Destinul Ucrainei stă doar în mâinile voastre

Destinul Ucrainei stă doar în mâinile ucrainenilor, nu ale Occidentului sau ale Rusiei, iar cei care vin la putere după regimul Ianukovici trebuie să țină seama de drumul decis pentru țară de opinia publică, scrie jurnalista cu origini ruso-ucrainene Natalia Antonova într-un articol publicat de The Guardian, o publicație britanică. Ucraina este într-o situație financiară extrem de dificilă și rămâne de văzut dacă guvernul interimar de la Kiev și noul președinte, oricare va fi acela, vor fi capabili să rezolve problemele economice ale țării într-o manieră constructivă și decisivă, continuă Antonova.

Rămâne de văzut și dacă liderii din Vest, care până acum au vorbit cu fervoare despre „libertate“ și „democrație“, vor oferi ajutor real în lunile care vor urma. Atât rușii cât și Occidentul au abordat o retorică simplistă despre ce se petrece în Ucraina. A afirma că „protestatarii sunt toți niște iepurași drăgălași care nu vor decât să ofere o îmbrățișare“ este la fel de aberant ca a spune că „demonstranții sunt cu toții niște fasciști însetați de sânge care vor să violeze și să ucidă bătrâni și copii“, subliniază Antonova.

„Multora dintre noi ne place să descriem Ucraina ca o țară divizată, dar divizările ei istorice sunt mai puțin importante decât cele privind calea spre viitor pe care țara trebuie să meargă. Ar fi bine să ne amintim de rezultatele sondajului de opinie din noiembrie 2013 care arată că 39% dintre ucraineni vor integrarea în UE, iar 37% vor ca țara să se alăture uniunii vamale a Rusiei. Rămâne de văzut dacă vărsarea de sânge a schimbat opinia publică în legătură cu direcția spre care se va îndrepta țara, iar cei care vor veni la putere nu trebuie să treacă cu vederea cifrele“, concluzionează jurnalista.

Vestul să înceteze să își mai exprime „îngrijorarea profundă“, sintagmă deja golită de sens

Miroslav Marinovici, prorector al Universității Catolice Ucrainene din Liov, explică într-un articol preluat de publicația Huffington Post la ce ar trebui să se aștepte ucrainenii de la Occident și cum ar trebui Vestul să se raporteze la evenimentele din Ucraina. „Întreaga mea viață am admirat civilizația din Vest ca pe un tărâm a ceea ce are omenirea mai valoros.

Astăzi sunt gata să îl parafrazez pe Shakespeare: «Perfidie, numele tău este Europa!»“, scrie Marinovici, adăugând că adâncimea amărăciunii este proporțională cu forța dragostei pentru Europa. El sfătuiește Vestul să înceteze să își mai exprime „îngrijorarea profundă“, sintagmă deja golită de sens, și în schimb să aplice sancțiuni.

„Nu mai pierdeți timpul căutând călcâiul lui Ahile. Acesta este averea investită în băncile voastre“, punctează Marinovici. El avertizează asupra propagandei care vrea să ilustreze situația Ucrainei într-un anumit fel și sfătuiește Vestul să citească publicațiile ucrainene, care „sacrifică viețile jurnaliștilor lor pentru a obține adevărul“.

Oligarh: „Obiectivul nostru este o Ucraină puternică, independentă și unită“

Miliardarul Rinat Ahmetov, fost parlamentar din partea partidului președintelui demis Viktor Ianukovici și una dintre țintele protestelor antiguvernamentale din Ucraina, a adresat ucrainenilor după schimbarea regimului un mesaj în care îi îndeamnă „să trăiască și să muncească onest așa cum au făcut și până acum“.

Ahmetov, care deține System Capital Management (SCM), cel mai mare holding financiar și industrial din estul Ucrainei, asigură că scopul companiei este „să își continue activitatea, să plătească salarii și taxe, să investească și să dezvolte comunitățile locale și să asigure creșterea economică a țării“.

„Obiectivul nostru este o Ucraină puternică, independentă și unită“, afirmă miliardarul, care ține să sublinieze că a condamnat folosirea violenței și în timpul protestelor și o face și acum, post-factum.

Ioana Tudor

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 26.02.2014



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru

0 comments :

Trimiteți un comentariu