Prima zi a ZF Power Summit ’14: Statul caută investitori pentru creșterea producției de energie

Proiectele strategice pentru 2014 în energie sunt hidrocentrala de la Tarnița, venirea chinezilor la Nuclearelectrica, reducerea cu 85% a necesarului de certificate de energie verde pentru marii consumatori industriali și negocierea noilor redevențe cu Petrom.

Marii investitori din sectorul energiei, companii de utilități și petroliști, așteaptă din partea statului semnalele în materie de strategie pentru a-și decide direcțiile de investiții pe viitor, fie că este vorba despre mixul de surse de generare a electricității sau despre redevențele pentru exploatarea țițeiului și gazelor naturale. După un nou an de schimbări bruște de politică și taxe noi, mesajul transmis în prima zi a celei de-a treia ediții a ZF Power Summit a fost „vrem predictibilitate și stabilitate“.

„Majoritatea companiilor de utilități se întrea­bă unde să investească. Tendința arată spre țările emergente din afara Europei. E dificil de spus ce în­seamnă acest lucru pentru România. Nu mă aș­tept la schimbări mari în ceea ce privește marii ju­că­tori, dar va depinde de evoluția cadrului legislativ și de reglementare“, a declarat Eric Stab, președinte- director general al GDF SUEZ Ener­gy Ro­mâ­nia, în cadrul evenimentului ZF Po­wer Sum­mit ‘14, realizat de ZF în parteneriat cu OMV Pe­trom, GDF SUEZ Energy România, Rompe­trol, AB Energy România, Alpha Bank, Alro, Arce­lor­Mittal, Azomureș, CEZ, Electroalfa, Enel, Exxon­Mobil, Marsh Energy România, MOL România, Nuclearelectrica, PwC, Siemens, Total­soft și Transelectrica.

„S-au schimbat multe și nu prea multe în ultimii doi ani“, a spus Stab, întrebat cum vede evoluția sectorului energetic al României din ultimii ani.

Într-adevăr, în ultimii ani au apărut capacități noi de producție de energie regenerabilă și a început liberalizarea prețurilor, dar au rămas și vechile probleme: producători ineficienți, infrastructură învechită, scăderea producției de petrol și gaze. Nevoia de investiții este clară, dar care va fi prima destinație și cine va pune banii la bătaie? Statul a scos la licitație contractul pentru realizarea noii strategii energetice a României, care ar urma să traseze direcțiile de dezvoltare ale sectorului pe cel puțin 20 de ani.

„Am văzut unele aprecieri cum că de ce ne trebuie nouă să mai construim reactoare nucleare (în condițiile în care consumul scade – n. red.)? Tre­buie să ne gândim și pe viitor, ce va fi peste 20 de ani, 30 de ani? Noi dorim să eliminăm cărbunele. Bun, dar atunci de unde luăm energie? Nu putem să ne lăsăm pe o singură sursă, trebuie să avem un mix rațional pe care strategia energetică va trebui să-l definească mult mai clar. Care este mixul cel mai eficient pentru România? La această întrebare va trebui să răspundă compania care va prelua realizarea strategiei“, a arătat Constantin Niță, ministru delegat pentru energie. Nevoia de definire clară a mixului a fost subliniată și de șefii companiilor de utilități.  „Care este mixul optim al acestor surse? Statul, adică Guver­nul, dar cred că și Parlamentul, ar trebui să spună: «Dragi investitori, dragi consumatori, iată mixul pe care îl dorim și iată stimulentele și acesta este orizontul de timp pe care îl considerăm»“, a spus Adrian Borotea, director de afaceri corporatiste la CEZ România.

Din punctul de vedere al statului, proiectele mai vechi, precum extinderea centralei nucleare de la Cernavodă, merg înainte. Asociații privați ai statului în acest proiect s-au retras însă, rând pe rând.

„De ce s-au retras acele com­pa­nii? Simplu, deoarece con­tex­tul nu era bun pentru a lua de­ci­zii ferme de investiții în aces­te proiecte. Investiția în Cernavodă 3 și 4 ar fi cel mai mare proiect industrial din România și nu este ușor să scoți banii pentru așa ceva fără claritate privind prețul viitor“, a mai spus Eric Stab.

GDF SUEZ s-a retras acum câțiva ani din pro­iectul Unităților 3 și 4, iar la sfârșitul anului trecut au plecat și ultimii parteneri privați, Enel și ArcelorMittal. Acum statul dorește să con­ti­nue proiectul cu banii chinezilor. Eric Stab aver­tizează însă că și investitorii chinezi „au aș­tep­tări similare de la predictibilitatea cadrului de reglementare.“

Deși Guvernul mizează în continuare pe pro­iecte uriașe, șefii companiilor de utilități se aș­teap­tă ca un nou segment de dezvoltare pe par­tea de generare să fie mica producție de elec­tricitate, în mod descentralizat.

„O ten­din­ță cla­ră pe multe piețe este a consu­ma­to­rilor in­di­vi­duali care devin producători. Acest lucru se în­tâmplă când ai o utilizare mare a energiei re­ge­nerabile la nivel individual. Deocamdată în Româ­nia nu s-a văzut acest lucru, deoarece in­ves­tițiile au fost concentrate în centrale mari, dar în Italia avem jumătate de milion de cen­tra­le fotovoltaice, cele mai multe sunt de 1-2-3 kW“, a spus Luca D’Agnese, CEO al Enel România.

Petroliștii văd redresarea pieței

În ceea ce îi privește pe marii petroliști, aceștia își doresc o politică fiscală predictibilă pentru a decide dacă să investească în ex­ploa­ta­rea resurselor sau în extinderea lanțurilor de distribuție a carburanților.

„Am fost invitați la discuții cu autoritățile, dar în prezent nu avem nicio propunere. Aștep­tăm ca pe baza acestor discuții să venim cu o propu­nere specifică“, a spus Mariana Gheor­ghe, CEO OMV Petrom. Anul acesta, la 10 ani de la privatizarea companiei petroliere, statul și OMV Petrom negociază un nou nivel al rede­ven­țelor plătite de producătorii de țiței și gaze na­turale.

„Autoritățile, când gândesc un sistem de fiscalitate, se uită la sume. Totul e să obțină cât mai mult venit din exploatarea acelor resurse. Ce e important nu e nivelul taxării, ci taxarea care stimulează producția. Interesul statului e să încaseze cât mai mult, al producătorilor să aibă un sistem predictibil“, a afirmat Mariana Gheorghe.

Pe segmentul de retail, noutatea anului este introducerea unei accize suplimentare de 7 eurocenți pe litru la carburanți, dar jucătorii se vor confrunta și cu taxa pe construcții speciale, a cărei metodologie de aplicare încă nu a fost clarificată. „Orice taxă introdusă înseamnă un plus de sarcină pentru orice investitor“, a punctat Kinga Daradics, CEO al MOL România.

Cu toate acestea, petroliștii se așteaptă ca rețelele de distribuție și consumul de com­bustibil să crească, după o perioadă de declin.

„Chiar dacă piața în ultimii ani a înregistrat o stagnare, lucru evident și în celelalte țări ale Europei, în următorii ani, pe termen scurt și mediu, considerăm că ritmul de creștere va exista în cote mici. Dar creștere va fi, printr-un sistem concurențial, prin preluarea unor cote de piață deținute la ora actuală de diverși alți jucători. Pe segmentul de retail există în continuare mulți inde­pen­denți pe piață. E o posi­bi­litate preluarea unei părți din activitatea lor“, a apre­ciat Cătălin Dumitru, vice­pre­șe­dinte al Rom­pe­trol Group, locul doi de pe piața de dis­tri­buție.

De aceeași păre­re este și repre­zen­tanta unuia dintre cei mai noi jucători din re­tailul de car­buranți.

„Așteptăm o oare­care redresare, pentru că în România gradul de mo­to­rizare nu e cel mai mare din Europa. Odată cu creșterea nivelului de trai ne așteptăm să crească și numărul de mașini în gospodării“, a spus Ileana Sorina Bălțatu, deputy CEO la NIS Petrol. Compania deține în prezent o rețea de 14 benzinării, dar până la sfârșitul anului dorește să ajungă stăpână pe o rețea de mărime dublă.

„Orice investiție care să sprijine crearea de locuri de muncă va ajuta implicit și sectorul petrolier în vânzări“, a adăugat ea.

Ce soluții are România pentru a transforma potențialul energetic în bani și locuri de muncă bine plătite

Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom

Investițiile sunt cele care creează locuri de muncă, valoare adăugată, factori de multiplicare în România. În ultimii 9 ani am investit 10 miliarde de euro și am generat taxe și dividende la stat de 1 miliard de euro. Anul trecut am dat 3,5 miliarde de euro în economia românească.

Noi avem angajați 20.000 de oameni, care reprezintă 0,5% din totalul populației angajate, dar indirect asigurăm locuri de muncă pentru 5% din totalul salariaților.  Angajații Petrom sunt cei care se află în spatele profitului record (de 1 mld. euro în 2013 – n.red.) anunțat recent și, la rândul lor, și alte companii din România pot depăși acest prag. Atâta timp cât lucrezi pe principii comerciale, lucrezi cu piața, lucrezi cu oameni care dau tot ce au mai bun, și alte companii pot face aceleași lucruri.

Petrom e o companie integrată operațional 100%. Ceea ce ne propunem noi e să optimizăm continuu această rețea. Am închis două stații anul trecut, am construit o altă stație. Astfel de operațiuni sunt permanente. E absolut nevoie ca fiecare retailer să-și analizeze poziția și rezultatele. Sunt elemente de piață pe care toți cei de-aici le analizăm zilnic și le luăm în considerare.

Autoritățile, atunci când gândesc un sistem de fiscalitate, se uită la sume. Totul este să obțină cât mai mult venit din exploatarea acelor resurse. Ce e important nu e nivelul taxării, ci taxarea care stimulează producția. Interesul statului e să încaseze cât mai mult, iar al producătorilor să aibă un sistem predictibil.

Constantin Niță, ministru delegat pentru energie

Urmează trei listări foarte importante pentru noi anul acesta: Electrica, Hidroelectrica și Complexul Energetic Oltenia. Toți banii obținuți din listări vor rămâne în companii pentru dezvoltare. Mizez foarte mult pe acest gen de acțiuni la bursă care pot să aducă bani în companie. Avem un calendar care nu este tocmai ușor și simplu – ca toate aceste companii să fie listate în luna iunie. Consultanții nu prea sunt de acord ca toate cele trei să fie listate în aceeași lună. Vom mai avea o discuție cu FMI și Banca Mondială.

Cel mai prost stăm la producerea de energie pe bază de huilă. În acest domeniu nu s-a făcut nicio investiție. Din 1982 nicio mină din Valea Jiului nu a mai fost modernizată.

Anul 2013 a fost un an plin de proiecte, iar anul acesta ar trebui să înceapă finalizarea lor. În primul rând modernizarea centralei de la Mintia, apoi finalizarea discuțiilor pentru reactoarele 3 și 4 și hidrocentrala Tarnița. În ceea ce privește cablul submarin, suntem în faza de găsire a societății care va face studiul de fezabilitate, sau să-l updatam pe cel existent.

Deocamdată nu ne gândim la un proces de divizare a Hidroelectrica. Ar fi foarte bine dacă am reuși să facem acest lucru, mai ales pe zona investițiilor ineficiente. Hidroelectrica a investit sute de milioane de euro care nu produc un leu. Nu cred că cineva din țara asta ar face asta dacă ar fi banul scos din buzunarul fiecăruia.

Kinga Daradics, Country Chairman, MOL România

Piața de retail, potrivit statisticilor, a fost în scădere sau stagnare. Este clar că în momentul de față consumul nu s-a întors la nivelul de dinainte de criză. În pofida acestui lucru, MOL și-a crescut volumele la 505 mii tone, cu 6% pe benzină și cu 8% pe motorină.

E foarte greu de estimat unde va ajunge prețul benzinei. El depinde de foarte multe elemente, inclusiv de taxare, dar și de cursul de schimb euro-leu-dolar, fluctuația prețului petrolului pe piețele globale și la produsele rafinate. Având acest mix, împreună cu taxarea produsului finit la pompă, e grea estimarea. Anul trecut în prima parte am văzut o tendință de creștere, urmată de o tendință accentuată de scădere.

România a fost prima țară europeană care a produs țiței. Sunt multe zăcăminte bătrâne, fragmentate, ceea ce necesită investiții.

Targetul nostru e de a ajunge la 15% cotă de piață până în 2015. În 2013 am deschis opt stații, am anunțat deja anul acesta 4 stații și sunt sigură că vom depăși  numărul de 150 stații până la sfârșitul anului. Suma investițiilor, în ultmii doi - trei ani, arată că MOL România a investit mai mult decât a fost profitul în România, iar această tendință se va menține.

Ileana Sorina Bălțatu, Downstream Executive Director și Deputy CEO în cadrul NIS Petrol

Așteptăm o oarecare redresare, pentru că în România gradul de motorizare nu e cel mai mare din Europa. Odată cu creșterea nivelului de trai ne așteptăm să crească și numărul de mașini în gospodării.

E posibil să asistăm la modificări ale structurii pieței, nu numai în ceea ce privește micile rețele sau stațiile individuale. Să nu uităm că Shell a ieșit din piață anul trecut, considerând că dacă nu poate atinge o poziție de top în piața românească, nu poate să rămână.

Loc pe piață, în general, nu mai există când nimeni nu mai investește. Piețe precum cea din Republica Cehă, unde sunt 3.700 de benzinării, încă mai au loc pentru investiții. Italia, cu 22.000 de stații, avea în 2008 o legislație care interzicea construcția unei stații fără demolarea alteia. După eliminarea legii a început frenezia investițiilor.

Există o tendință clară a prețurilor de a fluctua în timpul anului. Sunt mulți factori în componența prețului și nu putem spune dacă va ajunge la 7 lei. La fel ca în ceilalți ani, în condiții normale, fără o perturbare în vreo țară producătoare, e posibil să atingem vârful de preț în timpul verii.

Ne menținem obiectivul de a avea o cotă de piață de 10%, după 2015. Dezvoltarea noastră este corelată cu modernizarea rafinăriei Pancevo și cu dezvoltarea în alte țări.

Cătălin Dumitru, vicepreședinte al grupului Rompetrol

Planurile Rompetrol sunt de întărire și extindere și vizează rafinăria Petromidia, unde vom continua procesul de modernizare. Avem în plan construirea unei uzine de cogenerare care va deservi Petromidia, dar parte din energia produsă va fi destinată orașului Năvodari. În retail, în România, avem în plan deschideea a aproximativ 15 stații noi și un proces de rebranduire a peste 65 de stații pe care le deținem în România.

România, Ucraina, Georgia sunt piețe pe care suntem prezenți. În Turcia am deschis o filială în urmă cu mai bine de un an, cu operațiuni de trading.

Principalul atu al jucătorilor de pe piață, în petrol și gaze, e dat de calitatea produselor.

Este loc și pentru retail și pentru wholesale, în ritmuri de creștere moderate. Chiar dacă piața în ultimii ani a înrgistrat o stagnare, lucru evident și în celelalte țări ale Europei, în următorii ani considerăm că ritmul de creștere va exista în cote mici, dar creștere va fi, printr-un sistem concurențial, prin preluarea unor cote de piață deținute la ora actuală și de diverși alți jucători. Pe segmentul de retail există în continuare mulți independenți pe piață. E o posibilitate preluarea unei părți din activitatea lor.

Anul trecut, importurile de țiței ale României au venit majoritar din zona Rompetrol. În Ucraina e o problemă cu distribuția în prezent. Evenimentele din ultima perioadă au creat o stare apropiată de haos. Am avut recent câteva mici probleme cu clienți care trebuia să preia produse și au fost întârzieri tocmai din această situație. În Ucraina vindem până la 300 mii tone pe an. Avem investiții importante și în vestul Europei și în țările din bazinul Mării Negre.

Vasile Iuga, Managing Partner al PwC South-East Europe

România ar trebui să practice politici care să stimuleze investiții în producția de țiței și gaze. În acest moment, depindem de importuri în proporție de 20- 21%. Perspectiva e interesantă, dar complicată.

Există zeci de sisteme fiscale și riscuri în a aplica o soluție din raft neînțeleasă și netestată în ceea ce privește impactul.

În Marea Britanie, în ultimii 12 ani s-au introdus impozite pe profitul companiilor petroliere. Investițiile s-au prăbușit, iar producția a scăzut cu 20%. Atunci, guvernul a redus rata la 12%.

Un sistem de redevențe cu cote diferențiate îți permite să exploatezi și zăcămintele marginale. El aduce venituri stabile și garantate la buget de la început, iar investitorul își asumă tot riscul. El datorează redevențe din momentul exploatării comerciale.

În mod normal, prețul gazelor naturale importate de România ar trebui să scadă, urmând tendința europeană.

România are cea mai mică producție pe sondă din Europa și una dintre cele mai mici din lume. Suntem cu producția cea mai mică pe sondă.  În România există 13.000 de sonde. O sondă din Iraq sau Arabia Saudită dă toată producția României.

Cine are costuri mici și grad de înzestrare ridicat are riscuri reduse. România, din acest punct de vedere,

are prospectivitate sub medie, producția e mică, riscurile sunt mari fiindcă a crește gradul de recuperare e nevoie de tehnici noi sau zăcămintele noi care se află la adâncimi mari.

Guy Bessis, Managing Director al Marsh Energy

Energia a însemnat întotdeauna risc. Unul dintre lucrurile extraordinare în energie e că trebuie să înveți din greșelile altora și trebuie să creezi canale de comunicare între companii. Nicio companie nu poate lucra singură și trebuie să se consulte cu celelalte companii.

Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în dezvoltarea din România în ultimii 10 ani, vedem că a crescut considerabil numărul de facilități din țară prin cunoștințele internaționale venite aici.

Date fiind riscurile fundamentale inerente industriei, aspecte precum poziționarea guvernului în privința redevențelor, trebuie discutate elementele care schimbă mediul de risc. Unul dintre ele e tehnologia. Unele resurse sunt disponibile acum și nu erau imaginate înainte. Alt aspect este riscul cibernetic. În energie e un subiect care mobilizează agențiile guvernamentale pentru managementul securității electronice. Acesta e primul nou nivel de risc pentru companiile de energie.

Un megaproiect în energie azi nu e de un miliard de dolari, ci de 10 miliarde de dolari.  Alt risc masiv pentru companiile petroliere este gestionarea dimensiunilor și creșterea costurilor. Am vorbit despre schimbările din gaz, dimensiunea majoră a gazului lichefiat, în Australiia de exemplu, proiecte de 30- 40 miliarde dolari. Dimensiunea schimbă jocul.

Alt element care schimbă profilul de risc al companiilor este volatilitatea și ritmul schimbării. Am văzut cazul Ucrainei, primăvara arabă, schimbarea politică și ritmul în care tehnologia schimbă aceste evenimente, prin comunicare de exemplu, metamorfozează profilul de risc al companiilor.

Ce prognoze au cei care alimentează cu gaze și energie economia românească

John L. Knapp, director general al ExxonMobil Exploration and Production Romania Ltd.

ExxonMobil a investit 500 de milioane de dolari până în prezent în România și nu am ajuns încă la deciziile comerciale, înainte de care am putea investi încă cel puțin 500 de milioane de dolari. Decizia de comercialitate va dura cel puțin un an.

Din cele 500 de milioane de dolari investiți, toată suma a fost cheltuită prin procesul de achiziții publice, unde anunțăm proiectele disponibile. E o industrie nouă pentru România, offshore-ul, chiar dacă țara are experiență în onshore.

România are un istoric bogat cu petrolul și gazele. Aici sunt provocări și oportunități. În Neptun Deep, ExxonMobil operează alături de Petrom. În 2013 am achiziționat un studiu mare în acel bloc, cel mai mare până în prezent și procesăm datele seismice. Acest proces e unul care nu se termină niciodată. 2014 va fi un an interesant în Neptun Deep, vom continua să forăm acolo. Vom continua să forăm la Domino 2, pentru a înțelege dimensiunea resursei de acolo.

Adiacent la Neptun Deep este Midia Deep, pentru care tocmai am încheiat acordul de transfer. În funcție de rezultatele de acolo am putea fora. Anul trecut am anunțat că am încheiat contractul pentru platforma Ocean Endeavor, o platformă semisubmersibilă de a cincea generație.

Sky Tower din București are 140 metri. Comparația arată că Domino forează la o adâncime de șase clădiri Sky Tower. E o realizare remarcabilă și o provocare tehnologică formidabilă.

Explorarea în apă adâncă e foarte riscantă, iar patru din cinci puțuri eșuează. Comparația dintre Marea Neagră și Marea Nordului arată cum pot fi dezvoltate resursele cu un mediu investițional potrivit. Dacă vor ajunge la același nivel, nu știu, dar ExxonMobil și Petrom vor merge în acea direcție pentru a vedea dacă se poate întâmpla.

Studiile detaliate pe care le-au făcut ExxonMobil și Petrom în timp, plus alte studii și programe 3D seismice, au dus la reușita puțului din Marea Neagră. Asta nu a însemnat că explorarea în acest bloc e mai ușoară decât în altele. Rezultatele inițiale arată că Neptun Deep din Marea Neagră e mai predispusă la gaz decât petrol.

Eric Stab, președinte și director general al GDF SUEZ Energy România

Suntem un producător de gaz, dar nu suntem ExxonMobil. Momentan nu intenționăm să investim în Marea Neagră.

Majoritatea companiilor de utilități se întreabă unde să investească. Tendința arată spre țările emergente din afara Europei, mai puțin în Europa. Pentru România asta înseamnă că nu vor fi schimbări majore în prezența jucătorilor mari, dar depinde de cadrul legislativ.

Pentru mine, principalul motiv pentru a rămâne în România este potențialul țării, care este mare, în termeni de resurse, comparativ cu alte țări din Europa. De asemenea, există aici o creștere a cererii, pe măsură ce România prinde din urmă celelalte țări din Europa din punct de vedere economic. Ca atare, investițiile se vor concentra pe rețelele de distribuție gaz.

În ceea ce privește taxa pe stâlp, în funcție de baza de taxare și dacă e vorba de brut sau net, impactul ar fi între 6 și 15  milioane de euro. Suntem impactați pe toată rețeaua de gaze, de exemplu. Impactul în facturi va fi minim. Sunt mai preocupat de impactul anticipării dereglementării prețurilor la gaz pentru consumatorii industriali decât de impactul acestei taxe.

În prezent, sunt 170 mii de clienți business care sunt pe tarif reglementat. Aceștia vor veni ulterior în piața liberă, moment în care întrebarea va fi ce gaz e disponibil pentru ei și la ce preț. Azi nu avem o piață de wholesale care să funcționeze la gaz.

Virgil Metea, directorul general al Romgaz

Romgaz are un buget de investiții de un miliard de lei, circa 80% din bani mergând către explorare. Compania dispune de un cash de aproximativ 1,8 miliarde de lei, plasați în diferite bănci. Din punctul acesta de vedere am mers pe risc minim la felul în care am utilizat aceste resurse. Nu sunt investiți în niciun fel de business. Ei sunt în depozite și certificate de trezorerie.

Acești bani arată o poziție financiară bună, dar vor fi folosiți dacă proiectele în care suntem implicați sunt costisitoare.

Din 2008 până în prezent, producția de gaze s-a stabilizat și a rămas aproape constantă în ultimii cinci ani, cu un declin de 1%.

Este foarte dificil să orientezi un investitor spre o companie. Sunt și mijloace să faci asta prin felul în care o prezinți, dar mai ales prin ceea ce este. Romgaz prin ceea ce este la ora asta și prin potențialul pe care îl are oferă suficiente argumente pentru o decizie de investiție.

Media redevențelor plătite de Romgaz este în jurul a 7%. Este între 3% și 13,5%. În stabilirea redevențelor e important să rămânem în zona motivațională și competitivă în care să nu se sperie investițiile, să păstrăm echilibrul.

Noroc că producția de electicitate reprezintă doar 3% din producția Romgaz. Este o activitate destul de dificilă în prezent pentru centralele care utilizează combustibil fosil. Sperăm să apară și o relaxare a centralelor de tipul acesta.

Tot ce înseamnă explorare în România dă foarte mult de bănuit ținând cont de scandalul cu gazele de șist. Normal ar fi să recunoaștem potențialul și să vedem de-abia ulterior ce și cât exploatăm.

Relația cu InterAgro a devenit un pic mai specială și ținând cont de istoricul relației noastre și faptul că InterAgro are datorii la Romgaz, s-a decis ca până la găsirea unei soluții viabile să oprim livrările. Datoriile cu penalități sunt în jur de 400 mil. lei.

Referitor la participațiile din Slovacia, sunt în fază de explorare, nu avem încă rezultate acolo. În Iraq nu mai suntem participanți direcți și nici cooptați.

Este greu de spus dacă vom ajunge la nivelul Petrom în următorii zece ani, nu e imposibil, dar trebuie să fim raționali.

Adrian Borotea, membru al directoratului și director afaceri corporatiste în cadrul CEZ România

România are unul dintre cele mai scăzute prețuri pentru consumatorul final din Europa. Prețurile sunt reduse aici comparativ cu alte țări, deci e bine pentru consumatori. Pe de altă parte, din punctul de vedere al investitorilor, nu e prea mult loc de investiții, pentru că investițiile trebuie recuperate. Indiferent ce decide guvernul, e nevoie de bani, de siguranța că investiția va fi recuperată. Al doilea pas este întrebarea dacă investiția va fi profitabilă și cât de profitabilă va fi.

Când concepi un proiect mare pentru România, trebuie să îl compari cu alte proiecte similare din alte țări, după care concurezi cu țări cu reglementări similare, după care ajungi la concluzii.

În China, pentru consumatorii industriali prețul e la jumătatea celui din România, cam 50 de euro. Pentru consumatorii casnici, prețul e cam de de 30 lei, calculat în monedă locală.

Dacă creșterea economică vine de la industrie și din servicii, consumul de electricitate ar trebui să fie mai mare. Consumul industrial e cel conectat la PIB.

Avem deja 10.000 de smart meters instalate, am început cu consumatorii industriali. Legea e clară, în 2020 trebuie ca 80% dintre utilizatorii noștri să folosească smart meters.

Taxa pe stâlp este o chestiune de a stabili baza de taxare, ceea ce ar trebui făcut rapid. La finalul lui aprilie ar trebui să știm cât plătim, dar va fi probabil între 10 și 15 milioane de euro anual.  Anul acesta impactul pe facturi va fi zero. Cel mai apropiat an în care se va simți impactul este 2015.

Luca D’Agnese, CEO al Enel România

Prețurile rezidențiale din România sunt mult mai mici decât în alte țări europene. Gospodăriile au putere de cumpărare mai scăzută. Pe de altă parte, costul de producție a unui KWh e același. Ce am anunțat anul trecut, investiția de 500 mil. euro pe cinci ani (cam 100 mil. euro pe an), reprezintă o investiție pe care intenționăm să o continuăm.

Țări precum Germania au pus costurile schemelor de suport pe umerii consumatorilor casnici, pentru a proteja consumatorii industriali. Un factor- cheie nu este numai prețul absolut al energiei, ci și mișcările relative în timp. În Italia, prețul electricității a fost cel mai mare în Europa în ultimii 30 de ani. Prețul a rămas constant, iar companiile s-au adaptat.

O problemă este schimbarea abruptă a prețurilor. Dacă prețurile se schimbă peste noapte, consumatorii industriali se confruntă cu o amenințare imediată a competitivității. România trebuie să investească în conservarea energiei.

O tendință vizibilă în multe piețe este aceea că consumatorii individuali devin producători. În România nu am văzut acest aspect încă, pentru că investițiile merg spre centrale mari.

Ultima oră  Borza: Hidroelectrica a intrat din nou în insolvență

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, a intrat din nou în insolvență, potrivit lui Remus Borza, avocatul care controlează EuroInsol, fostul administrator judiciar al companiei. În iunie anul trecut Hidroelectrica abia ieșise din insolvență, la un an după pronunțarea deciziei. „Nu știu nimic. Am fost la tribunal în calitate de martor în procesul privind contractul cu Energon Cluj“, a declarat directorul general al companiei, Mihail Stănculescu. Borza nu a precizat motivele care au dus la intrarea din nou în insolvență a companiei, care anul trecut a finalizat cu un profit net de 130 mil. euro.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 26.02.2014

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Radu Bostan