Publicați listele cu angajații din fiecare instituție publică, salariile și CV-urile!

Ziarul Financiar cere publicarea listelor cu angajații și funcțiile lor din fiecare instituție publică, precum și veniturile și pregătirea lor, pentru transparentizarea administrației. Plătitorii de taxe vor să știe cine și cum cheltuie banii publici.

Scandalul veniturilor record încasate de șefii Autorității pentru Supraveghere Finan­ciară scoate la iveală, din nou, necesitatea unei transparentizări a modului în care se cheltuie banii publici, în special prin plățile salariale făcute către angajații din sectorul public.

În acest context, ZF reia o propunere făcută încă din 2010 în speranța  ca măcar actualul guvern să își respecte promisiunile de transparentizare și de cheltuire eficientă a banilor publici: fiecare instituție publică să afișeze pe site o listă cu numele, prenumele, venitul obținut și CV-ul fiecărui angajat, listă care să fie actualizată trimestrial.

În data de 6 mai 2010, ZF a propus guvernului (condus de Emil Boc la acea vreme) două soluții pentru transparentizarea situației din adminis­trația locală și centrală. Una dintre aceste propuneri prevedea obligarea instituțiilor publice de a pune numele, prenumele, funcția și venitul lunar ale fiecărui angajat pe site, iar cealaltă - achizițiile făcute. Inițiativa ZF a fost ulterior formulată public de către președintele Traian Băsescu, iar din 2010 până în prezent o parte din instituțiile publice afișează pe site-urile proprii veniturile lunare nete ale angajaților, dar fără numele lor.

Într-un articol publicat pe 24 iulie 2013, ZF a cerut publicarea numelor și funcțiilor tuturor angajaților de la stat.

Pe 2 decembrie 2013, cu ocazia negocierilor pentru adoptarea proiectului de buget pentru 2014, ZF a transmis o propunere similară, atât premierului Victor Ponta, cât și președintelui Traian Băsescu. Inițiativa ZF prevedea ca fiecare instituție publică (din administrația centrală, locală, instituții autofinanțate sau orice altă categorie de instituție publică a cărei conducere este numită de Parlament) să fie obligată să publice pe site-ul propriu măcar o listă cu numele angajaților și funcția lor, care să fie actualizată trimestrial. De atunci și până în prezent, ZF nu a primit niciun răs­puns la această propunere.

Astăzi, ZF solicită Guvernului și Parlamentului să accepte propunerea de transparentizare, pentru ca plătitorii de taxe să afle cine sunt și ce funcții au angajații din sectorul public.

De asemenea, contribuabilii trebuie să știe cui să se adreseze în cazul în care au o problemă  sau pe cine să tragă la răspundere în cazul în care respectiva instituție nu funcționează în mod corespunzător sau nu cheltuie eficient banii publici.

Însă nevoia de transparentizare a administrației publice, promisă chiar în programul de guvernare al USL, este cerută și de Parlament. O propunere legislativă inițiată în toamna anului trecut de către deputatul PNL Alina Gorghiu obligă fiecare instituție publică să afișeze pe site, în fiecare lună, un tabel cu numele, funcțiile, veniturile salariale și CV-urile tuturor angajaților.

Inițiativa legislativă, care urma să modifice legea privind liberul acces la informațiile de interes public (544/ 2001), avea în vedere obligarea autorităților și a instituțiilor publice să publice pe site „tabelul lunar al funcțiilor existente, cuprinzând și numele persoanelor care le ocupă și veniturile corespunzătoare, salariale ori de altă natură, obținute de personalul angajat ori detașat“ și „curriculum vitae al personalului angajat ori detașat în cadrul acesteia, cuprinzând studiile absolvite, experiența profesională, abilitățile IT, competențele lingvistice“.

În expunerea de motive care stă la baza acestei propuneri se precizează faptul că transparentizarea este necesară pentru a-i responsabiliza pe angajații din sistemul public și pentru a facilita funcționarea mecanismelor legale prin care aceștia pot fi trași la răspundere. Astfel, publicarea CV-urilor bugetarilor ar putea scoate la lumină favoritismele sau nepotismele din sistemul public în ocuparea funcțiilor publice (prin faptul că se vede competența sau expertiza relevantă în domeniile prevăzute în fișa postului), în timp ce publicarea numelui fiecărui angajat ar putea limita abuzurile în serviciu făcute în sistemul public.

„Anonimatul personalului plătit chiar din banii cetățenilor îl pune la adăpost de inconvenabilele plângeri și sesizări împotriva sa și astfel creează un mediu încurajator pentru încălcările drepturilor cetățenilor“, se arată în expunerea de motive a propunerii. Veniturile salariale ar trebui publicate pentru că, oricum, ele sunt publicate în declarațiile de avere, iar cetățenii ar trebui să cunoască circuitul banilor publici, inclusiv atunci când se fac plăți către personalul din aparatul public.

Guvernul Ponta refuză transparentizarea: a dat punct de vedere negativ legii

Camera Deputaților este decisivă în cazul acestei propuneri, însă până în prezent trei comisii din Senat (Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru cultură și media) au transmis avizul negativ față de această inițiativă.

Și punctul de vedere transmis de Guvern față de această propunere a fost negativ, semn că transparentizarea admi­nistrației are șanse reduse să se realizeze.

„Legea din România spune că salariul e confidențial. Suntem de acord cu transparentizarea câtă vreme informațiile publicate nu duc la identificarea persoanei respective. Se poate spune că un funcționar din categoria I A are un anumit salariu, dar nu îi poți pune numele, funcția și CV-ul, pentru că aceste date duc la identificarea persoanei, lucru nepermis în legislația românească sau în cea din alte țări“, a explicat Liviu – Marian Pop, președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială din Senat, privind motivul pentru care a dat aviz negativ acestei propuneri legislative.

Totuși, în forma actuală, legea privind liberul acces la informațiile de interes public (544/ 2001) prevede ca numele și prenumele persoanelor din conducerea autorităților sau a instituțiilor publice și ale funcționarului responsabil cu difuzarea infomațiilor publice să fie comunicate „din oficiu“. De aceea, pe site-urile instituțiilor publice există aceste informații, iar uneori sunt însoțite și de CV-uri.

„Această prevedere a fost un exces de zel în materie de transparentizare în opinia mea. Totuși, cei din conducere sunt angajați pe contracte de management, nu pe contracte individuale de muncă, de aceea e permisă asocierea numelui cu funcția“, a adăugat Liviu Pop.

Pe de altă parte, tot Legea 544/2001 arată că sunt exceptate din categoria in­formațiilor de interes public cele legate de datele personale, adică „orice informație privind o persoană fizică identificată sau identificabilă“. Pe de altă parte, aceeași lege spune clar că informațiile cu privire la datele personale ale cetățeanului pot deveni informații de interes public „numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice“.

„Inițiativa de transparentizare este bună, mai ales că în sistemul public trebuie aliniate salariile în funcție de răspunderea pe care o au angajații. De aceea, salariile lor trebuie să fie publice, dar totodată trebuie să urmărim dacă oamenii de pe acele funcții au capabilitățile necesare pentru răspunderea pe care o au“, a explicat și Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). El spune însă că, în primul rând, trebuie ca salariile angajaților de la stat să fie stabilite în funcție de responsabilitățile pe care le au, pentru că uniformizarea salariilor pe categorii de funcții nu stimulează performanța în sistem.

„Salariile trebuie crescute pe măsura creșterii răspunderii angajaților. Dacă se implementează această concepție, atunci devine natural ca numele angajaților și competențele pe care le dețin să devină publice“, a adăugat Pogonaru.

O singură comisie din Senat – Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului – a transmis avizul favorabil la această propunere. Proiectul a fost transmis pentru raport și la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, care urmează să transmită recomandarea către plen.

Guvernul: Publicarea numelor și a funcțiilor publice nu responsabilizează angajații, este o justificare „exagerată“ și „eronată“

În punctul de vedere transmis de Guvern, inițiativa nu este susținută deoarece publicarea pe site-urile instituțiilor a acestor informații, într-un singur loc, ar presupune prelucrarea datelor cu caracter personal, care, potrivit legii, trebuie făcută cu acordul persoanelor vizate.

„Expunerea excesivă a datelor personale ale persoanelor care ocupă anumite funcții în cadrul unei autorități sau instituții publice nu numai că este de natură a aduce atingere vieții private și, posibil onoarei și demnității persoanei respective, dar excede și principiilor «transparenței» și «necesității de cunoaștere» invocate de inițiatorul propunerii legislative“, se arată în punctul de vedere transmis de Guvern. În cazul publicării veniturilor salariale, Guvernul reamintește de o decizie a Curții Constituționale care specifică faptul că salariul „concret“ al unei persoane din sistemul bugetar „nu mai prezintă interes public, intrând în sfera interesului privat al persoanei“. Iar argumentul potrivit căruia publicarea numelor și a funcțiilor personalului ar responsabiliza angajații din sistemul bugetar cade, potrivit aceluiași document, pentru că este o justificare „exagerată“ și „eronată“.

Guvernul are un site de „transparență“, însă eficiența lui întârzie să apară

În cadrul actualului guvern funcționează o structură, Departamentul pentru Servicii Online și Design (www.online.gov.ro), care are ca principală misiune „digitalizarea adminis­trației publice“ și care a fost înființat ca „un răspuns direct față de nevoia tot mai acută de transparentizare a activității aparatului guver­namental central, precum și față de necesitatea apropierii factorilor de decizie de cetățeni“.

Departamentul este coordonat de către consilierul de stat Radu Puchiu (care a mai fost, printre altele, directorul departamentului de IT al Guvernului în perioada 2005 -2009), iar în echipa acestui proiect a mai fost recrutat și Cristian Boțan, un tânăr doctorand în administrație publică. Boțan a fost recrutat de către premierul Victor Ponta după ce ZF a publicat, într-o serie de articole, povestea lui („Un tânăr de 25 de ani a făcut cu 500 de euro ce nu a putut statul în peste 20 de ani: un site care să reunească toate angajările de la stat“), a propus să fie angajat la Guvern („Ce ministru îi face o ofertă de angajare absolventului SNSPA care a făcut site-ul de angajări în sistemul public?“) și propunerile sale de îmbunătățire a administrației publice („Domnule prim-ministru, lipsește transparența pomenită de 23 de ori în programul de guvernare!“).

Unul dintre proiectele propuse de către acest departament, angajati.gov.ro, presupune unificarea într-un portal unic de acces a trei baze de date care cuprind informații de identificare ale persoanelor ce compun aparatul administrației publice, respectiv demnitarii, funcționarii publici și personalul contractual.

În prezent însă, acest portal este în construcție, deși a trecut un an de când s-a lansat ideea acestui proiect.

Pe de altă parte, portalul posturi.gov.ro, care centralizează posturile vacante din administrația publică din România, este funcțional, fiind o continuare a proiectului PoblicJob.ro, dezvoltat și anterior de Boțan.

Exemple de transparență promise în programul de guvernare al USL 2013- 2016

Construim o guvernare axată pe transparență, competență și cinste; cu alt model de guvernare, cu alte standarde; cu profesioniști și competență.

Gestionarea finanțelor publice va fi caracterizată prin predictibilitate, transparență, reguli și proceduri clare în toate segmentele acestora, atât la nivel central, cât și la nivel local.

Transparența și deschiderea spre partenerii sociali și consultarea societății civile reprezintă constante ale  actului de guvernare. Ele vor asigura o bază solidă de susținere a inițiativelor și măsurilor  Guvernului întărind angajamentul acestuia pentru respectarea principiilor bunei guvernări: transparență, responsabilitate, participare cetățenească.

Notă: Și Cristian Boțan, actualmente consilier al premierului Victor Ponta, a subliniat, înainte să fie angajat la Guvern, că „transparența“ a fost menționată de 23 de ori în programul de guvernare al USL.

ZF – 6 mai 2010

Două propuneri care vor schimba România

La data de 6 mai 2010, ZF a aruncat mănușa Guvernului propunând două soluții pentru transparentizarea situației din administrația locală și centrală. Prima dintre acestea prevedea obligarea instituțiilor publice de a pune numele, prenumele, funcția și venitul lunar ale fiecărui angajat pe site.

Această propunere a fost apoi formulată public de președintele Traian Băsescu, iar la finele lui mai instituțiile publice au început să publice pe site veniturile lunare ale angajaților (dar fără numele lor). Cea de-a doua propunere a ZF prevedea întocmirea de către instituțiile statului de rapoarte anuale de activitate care să cuprindă achizițiile până la ultimul leu.

Ulterior, tot Traian Băsescu a cerut ca instituțiile să-și publice pe site toate cheltuielile, iar Guvernul a întocmit un proiect prin care autoritățile publice locale să fie obligate să publice pe pagina de internet bugetele anuale, inclusiv anexele lor, precum și execuțiile trimestriale, plățile restante și programul de investiții publice.

ZF – 24 iulie 2013

Ziarul Financiar cere publicarea numelor și funcțiilor tuturor angajaților de la stat

Într-un articol publicat pe 24 iulie 2013, ZF a cerut publicarea numelor și funcțiilor tuturor angajaților de la stat, după ce a arătat că, pe ștatele de plată de la unele ministere (la Ministerul Economiei, ministrul Varujan Vosganian avea șapte consilieri personali, ministrul delegat Constantin Niță, opt, iar  ministrul delegat Maria Grapini, șapte) nici măcar numele consilierilor nu erau publicate.

ZF – 9 august 2013

Propunerea de care fuge toată lumea: publicarea angajaților de la stat și a funcțiilor lor pe site-uri

ZF a continuat în ultimii ani să propună guvernelor, indiferent de culoarea politică pe care o aveau, să inițieze proiecte de transparentizare a administrației publice. Într-o opinie publicată pe 9 august 2013, Sorin Pâslaru, redactorul-șef al ZF, a readus în discuție nevoia publicării, cu nume, prenume și funcție, a tuturor angajaților de la stat, deoarece „contribuabilii vor să știe cui să se adreseze când au de-a face cu statul“.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.02.2014

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Adelina Mihai