Președintele interimar al Autorității de Supraveghere Financiară, Daniel Dăianu, a venit, miercuri, la DNA pentru a da declarații, în calitate de martor, în dosarul "Carpatica", în care sunt cercetați fostul șef al ASF Dan Radu Rușanu, Ilie Carabulea, Laura Chițoiu, Marian Mîrzac și Radu Mustățea.Daniel Dăianu a declarat, la intrarea în sediul Direcției Naționale Anticorupție (DNA), că toți membrii Consiliului ASF au fost chemați pentru audieri, în dosarul "Carpatica", în care sunt implicați și foști membri ai autorității.
"Nu este normal să se facă presiuni și sper să nu se fi făcut presiuni. ASF trebuie ea să respecte regulile", a spus Dăianu.
Întrebat dacă în angajamentul de confidențialitate pe care angajații ASF ar fi fost puși să îl semneze era și prevederea ca aceștia să nu divulge informații nici măcar organelor de anchetă, Dăianu a spus că nu crede că este vorba despre așa ceva.
"Nu se poate așa ceva. În orice organizație există necesitatea de păstrare a secretului profesional. Sunt circumstanțe în care nu te poți deroba de așa ceva", a precizat Dăianu.
El a mai spus că orice organizație are angajamente și cel de la ASF a fost preluat de la o altă entitate, ca model.
Mai mulți angajații ASF care au semnat un angajament de confidențialitate au fost audiați la DNA, de la începutul lunii martie, pentru a spune dacă au fost supuși la presiuni din partea fostului șef al instituției Dan Radu Rușanu pentru semnarea documentului, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.
În dosarul "Carpatica", Dan Radu Rușanu este arestat din 4 martie, fiind acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, complicitate la abuz în serviciu, favorizare a infractorului și influențare a declarațiilor. Rușanu este suspectat că a întocmit și a avizat proiectul OUG privind ASF și ar fi acceptat "protejarea frauduloasă" a intereselor SC Carpatica. Acesta a demisionat de la conducerea ASF după ce a fost reținut de procurori.
Omul de afaceri Ilie Carabulea, care controlează grupul Carpatica, și Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, sunt arestați din 29 ianuarie. Aceștia sunt acuzați că, în mod fraudulos, în perioada mai - decembrie 2013, au reușit să tergiverseze și să influențeze rezultatele unor controale dispuse de ASF față de societatea de asigurări.
În aceeași cauză, Laura Chițoiu, soția fostului ministru de Finanțe Daniel Chițoiu, este urmărită penal pentru abuz contra intereselor publice, în calitate de director al Direcției Avizări din cadrul Autorității pentru Supraveghere Financiară. Laura Chițoiu s-a autosuspendat din funcția de director al Direcției Avizări din cadrul ASF.
În dosarul "Carpatica" mai sunt urmăriți penal Radu Mustățea, membru în CA al Carpatica Asig și președintele Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România, și Ovidiu Ioan Cezar Giurgea, funcționar la Autoritatea de Supraveghere Financiară.
În 25 februarie, Direcția Națională Anticorupție a cerut procurorului general al Parchetului instanței supreme să solicite Camerei Deputaților aviz pentru urmărirea penală a lui Daniel Chițoiu, în dosarul "Carpatica", pentru abuz în serviciu și constituirea unui grup infracțional organizat, în perioada în care a fost ministru al Finanțelor. Cererea a fost formulată întrucât există indicii rezonabile potrivit cărora, în cursul lunii octombrie 2013, Daniel Chițoiu a inițiat adoptarea unei ordonanțe de urgență al cărei scop exclusiv era sprijinirea grupului infracțional constituit pentru a favoriza interesele SC Carpatica Asig SA, în lipsa unei urgențe reale și cu eludarea procedurii prealabile reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 561/2009, au arătat procurorii DNA.
Camera Deputaților a respins, în 11 martie, prin vot secret, cererea privind încuviințarea urmăririi penale a lui Daniel Chițoiu.
Procurorii DNA au cerut Parlamentului și Guvernului să le pună la dispoziție, în dosarul "Carpatica", mai multe documente legate de OUG despre care există suspiciunea că ar fi fost emisă pentru a proteja interesele firmei de asigurări Carpatica.
Potrivit anchetatorilor, în perioada mai - iunie 2013, Carabulea, Mîrzac și Mustățea, împreună cu alte persoane, au constituit o asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni.
"Prin inițierea, respectiv, constituirea acestui grup infracțional, Carabulea Ilie și Mîrzac Marian au reușit, în mod fraudulos, în perioada mai - decembrie 2013, să tergiverseze și să influențeze rezultatele unor controale dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară față de societatea de asigurări deținută și controlată indirect de Carabulea Ilie, astfel încât să nu reiasă deficiențe grave. În acest scop, cei doi au recurs la cointeresarea financiară a mai multor funcționari din cadrul ASF. Un alt obiectiv urmărit a fost acela de a menține societatea, în mod fraudulos, pe o poziție convenabilă în topul reclamațiilor privind activitatea acesteia pe anul 2013 și, implicit, creșterea artificială a gradului de încredere în raport cu potențialii clienți", au arătat anchetatorii.
DNA susține că Ilie Carabulea l-a promovat, susținut și cointeresat financiar, în mod constant pe fostul director Mîrzac Marian (care a ocupat această funcție în intervalul 16.05.2012 - 23.04.2013), pentru a fi ales în conducerea ASF. "Din poziția de membru neexecutiv în cadrul conducerii ASF, ocupată cu începere din data de 24 aprilie 2013, Mîrzac Marian a făcut demersuri pentru a asigura protecția societății de asigurări deținute în mod indirect de Carabulea Ilie și pentru a evita suspendarea autorizației de funcționare de pe piața asigurărilor din România, până la remedierea deficiențelor", au mai arătat procurorii anticorupție.
Potrivit DNA, finanțatorul grupării infracționale constituite, Ilie Carabulea, l-a desemnat ca intermediar în relația cu Mîrzac Marian pe Mustățea Radu, care avea rolul de a comunica rezultatele demersurilor infracționale ale lui Mîrzac, precum și informații confidențiale obținute de la acesta din urmă.
Mîrzac, având calitate de membru al Consiliului de conducere al ASF și atribuții în sensul supravegherii și controlului legalității funcționării societăților de asigurări, a reușit să influențeze concluziile a două controale, să coopteze diverși funcționari cu funcții de conducere și execuție din cadrul ASF în grupul infracțional constituit și să divulge informații care nu erau destinate publicității în scopul favorizării societății de asigurări, susțin procurorii DNA.
DNA a mai arătat că, în perioada martie - aprilie 2013, un funcționar cu atribuții de conducere al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (devenită ulterior ASF), a ignorat concluziile unui raport de control întocmit de către funcționarii instituției care evidenția deficiențe grave la societatea de asigurări, nereguli ce ar fi impus obligatoriu o majorare de capital în cuantum de 15.000.000 euro și suspendarea autorizării de funcționare, până la remedierea deficiențelor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu