Armata română vs. armata ucraineană vs. armata rusă. Ce planuri are Vladimir Putin cu Ucraina și cât de real este pericolul unei invazii militare rusești și al unui război ruso-ucrainean

Cu președintele american Barack Obama cerând Europei să acționeze alături de SUA împotriva Rusiei și cu premierul ucrainean Arseni Iațeniuk avertizând că Moscova vrea să declanșeze al treilea război mondial, întrebarea care frământă acum Occidentul este dacă va fi sau nu război în Ucraina, dacă aceasta ar putea face față unei invazii rusești și dacă forțele europene sunt pregătite să acționeze în condițiile relaxării eforturilor militare după terminarea Războiului Rece.

Cum arată armata română, pe hârtie, în fața trupelor rusești. O simplă expunere de cifre indică raportul net superior al armatei rusești față de cea a României, care are de zece ori mai puțin personal combatant decât Rusia și de aproape 15 ori mai puține tancuri.

Observatorii evenimentelor din estul conti­nentului încearcă să anticipeze even­tualele mutări ale președintelui rus Vladimir Putin, punând în balanță avantajele și dezavantajele unei intervenții militare rusești în estul Ucrainei. Realitatea de pe teren, care indică prezența a 40.000 de militari ruși la granița de est a Ucrainei, suficiente pentru o invazie rapidă, și pătrunderea mai multor avioane rusești de luptă în spațiul aerian ucrainean, precum și mesajele venite de la Kremlinul „preocu­pat“ de soarta vorbito­rilor de limba rusă din estul ucrainean su­gerea­ză că mecanismul de război este activat. Kievul, care a avertizat că trecerea granițelor ucrai­nene de către orice militar rus echivalează cu o invazie, a intervenit deja cu trupe în estul țării pentru a prelua controlul asupra clădirilor ocupate de activiștii proruși.

Armata română vs Armata Rusă

În 2012 cheltuielile pentru armată ale Fe­derației Ruse s-au situat la 90,7 mld. do­lari, sau 4,4% din PIB. Ca sumă, bugetul pentru apărare al Rusiei ocupă locul trei în lume, după cel al SUA și cel al Chinei. Țara este în plin proces de modernizare militară, iar gu­vernul rus cheltuie aproximativ 200 mld. do­lari pentru dezvoltarea și producția de echi­pa­mente militare prin programul de ar­mament pentru 2007-2015. Programul de arma­ment al Rusiei pentru 2011-2020 a fost lansat în decembrie 2010, iar Vladimir Putin, care la acea dată ocupa funcția de premier, a anunțat că Rusia va aloca 20.000-21.500 miliarde de ruble (apro­ximativ 600 miliarde de dolari) pentru achi­ziția de echipamente militare noi în ur­mă­torii zece ani. Ministerul rus al apărării vrea să cumpere, printre altele, 250 de rachete ba­listice interconti­nentale (ICBM), 800 de na­ve aeriene de luptă, 1.200 de elicoptere, 44 de sub­marine, 36 de fregate, 28 de corvete și 24 de distrugătoare.

În 2012, bugetul pentru apărare al României a fost de 2,19 miliarde dolari, sau 1,2% din PIB.

Pe lângă dotarea cu tancuri și forța mi­lita­ră umană, România este net inferioară Ru­siei și la capitolul lansatoare multiple de ra­chete. Cifrele arată că forțele armate ro­mâ­ne au 188 de astfel de unități, în timp ce Rusia dispune de peste 3.700 de lansatoare.

Discrepanțe uriașe sunt și la capitolul forțelor navale și aeriene. România are un număr total de 129 de aeronave și 48 de nave maritime de război. Rusia dispune de peste 3.000 de aeronave și circa 352 de nave maritime de război.

Trupele sunt pe poziții, iar argumentele au fost prezentate

Rusia și-a construit discursul în așa fel încât să dea de înțeles că o potențială intervenție militară în Ucraina este de fapt o intervenție de „menținere a păcii“, iar militarii ruși ar putea trece la fapte imediat, scrie BBC. Războiul ar putea fi evitat, însă există șansele izbucnirii unui conflict armat. Confruntările care au avut deja loc în estul Ucrainei între forțele trimise în regiune de guvernul de la Kiev și manifestanții înarmați proruși ar putea fi doar începutul a ceea ce va urma, potrivit postului britanic de televiziune.

Moscova, care investește masiv în achizi­ția de echipament militar, are îndeajuns de mul­te trupe, armament și logistică pentru a lansa o ofensivă majoră în estul Ucrainei.

Oficialii NATO au sugerat chiar că rușii ar putea avea în vizor Odesa și republica se­pa­ratisă Transnistria, parte a teritoriului Republicii Moldova.

Unii observatori se așteaptă ca Ucraina să opună rezistență îndârjită în cazul unui co­nflict armat cu Rusia.

Forțele rusești vor fi nevoite să se lupte și cu trupe de gherilă.

Rusia vrea să mențină starea de haos din Ucraina

„Intervenția militară este pentru Putin planul B“, a explicat pentru CNBC Mark Galeotti, expert în probleme privind forțele de securitate ale Rusiei. Unii observatori consideră că Putin va prefera mai degrabă să alimenteze insurecția ucraineană de la depărtare pentru a nu da răgaz Ucrainei, care va organiza alegeri generale pe 25 mai, să se concentreze asupra drumului său către Europa sau către NATO. Este o tactică pe care Rusia a folosit-o cu succes și în cazul altor state din fostul bloc sovietic care au încercat să se reorienteze către Vest.

Moscova vrea să mențină starea de haos și să arate astfel că guvernul de la Kiev este incapabil să-și controleze propriul teritoriu, ceea ce ar putea da naștere unei crize locale care va determina Rusia să intervină mult mai pregnant pentru a-i „apăra“ pe vorbitorii de limba rusă din estul ucrainean.

Autoritățile de la Kremlin au avertizat că legile internaționale le permit să intervină. Există însă o listă mare de motive pentru care Putin s-a abținut să invadeze Ucraina. Unul dintre ele ar fi costurile imense al unei eventuale ocupații militare, sancțiunile economice care i-ar slăbi și mai mult economia, precum și izolarea țării la nivel internațional, concluzionează CNBC.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Ioana Tudor