În căutarea gusturilor din copilărie și a unei vieți liniștite, corporatiști și profesioniști din varii domenii se mută la țară și încearcă să facă o afacere din agricultura bio, scrie cel mai recent număr al revistei săptămânale Business Magazin.Matei Dumitrescu este unul dintre cei patru fondatori ai afacerii Coșul de Legume. El este responsabil de partea de business to business, colegul lui, Andrei Barbu, fost IT-ist, se ocupă de producția de pe terenul din Valea Măcrișului, iar soțiile lor, psiholog și arhitect, gestionează marketingul, comunicarea și relațiile cu clienții.
„Experiența fiecăruia dintre noi a intervenit la un moment dat: cu ajutorul lui Andrei Barbu am dezvoltat site-ul și urmărirea livrărilor în sistem, soția sa, Alexandra, de profesie arhitect, a intervenit când a venit vorba de dezvoltarea solariilor și a halei de depozitare, iar Sabina, soția mea, psiholog, face cursuri de parenting unde nu vorbește doar despre educația, ci și despre hrana copiilor, identificând astfel nevoile consumatorilor preocupați de sănătatea lor“, explică Matei Dumitrescu modul cum pregătirea din varii domenii ajută și în agricultură.
Ideea afacerii Coșul de Legume a venit în 2011, când Andrei și Alexandra Barbu au început să caute produse sănătoase pentru fetița lor. „Nu aveam de unde să procurăm mâncarea sănătoasă, așa că am decis să ne-o facem singuri“, este explicația simplă a lui Dumitrescu, care i s-a alăturat lui Barbu în 2012, odată cu creșterea cererii pentru legumele cultivate în sistem ecologic. În prezent, cele două familii cultivă la ferma lor de 16 hectare din Valea Măcrișului, în apropiere de orașul Urziceni, legume și fructe în sistem ecologic, printre care și sfeclă elvețiană, roșii mov sau morcovi galbeni și albi, varză furajeră. Pe un teren de circa două hectare din zona Cheile Oltețului cultivă cartofi, iar în apropiere de București au și un mic depozit de logistică, de unde fac livrările. Legumelor și fructelor li se adaugă ouăle și carnea de la câteva sute de găini, aflate tot la ferma de pe Valea Măcrișului. Lucrează însă și cu mai multe ferme partenere - unele cu certificare ecologică definitivă, altele în conversie, de la diverse organisme de certificare. Produsele sunt vândute prin intermediul site-ului, pe bază de comandă sau abonament săptămânal: clienții își primesc coșul proaspăt, în fiecare marți și sâmbătă, chiar la ușa lor sau în cele circa 30 de centre partenere.
În total, cele două familii au investit în afacere circa 50.000 de euro. Break-even-ul a fost atins anul trecut, când afacerea a ajuns la venituri de 100.000 de euro, iar perspectivele sunt pozitive și pentru anul în curs. „Am vândut abonamente prepaid în luna martie cât aproape toată cifra de afaceri din legume de anul trecut“, argumentează Dumitrescu, care a primit în avans plata pentru costurile viitoare.
Andrei Barbu este departe de a fi singurul care a renunțat la București pentru a sta la țară. Datele furnizate de Institutul Național de Statistică arată că, în intervalul 2009-2012, aproape o jumătate de milion de români au renunțat la oraș pentru a se muta la țară.
Simplitatea voluntară („voluntarily simplicity“), traiul simplu sau downshifting-ul sunt termeni care se vehiculează din ce în ce mai mult în economiile cu lungă istorie capitalistă și, de câțiva ani, încep să ia amploare și în România.
Din Irak, direct în solariu
„În organism se dă permanent o bătălie între antioxidanți și radicalii liberi, între vitamine și minerale și gazele de eșapament, televizor, antene, mâncare nesănătoasă; eu cultiv acele plante care vin cu un aport de energie și sănătate în organism“, descrie Marin Dumbravă argumentele pentru care a început să cultive legume și fructe bio mai întâi pentru familia lui, iar apoi pentru clienții microfermei ecologice Biodumbrava.
După cum vorbește, Dumbravă pare doctor sau profesor în agronomie. Pregătirea lui nu are nicio legătură cu activitatea actuală: inginer comandor de aviație, a absolvit Academia Tehnică Militară, Institutul Politehnic și un master la Universitatea Națională de Apărare. A lucrat în exploatare și a fost responsabil de activitatea tehnică a unei întregi escadrile, iar pentru câteva săptămâni a avut chiar și o misiune în Irak. Dar, după cum el însuși afirmă, „omul cât trăiește învață“, iar cumpărarea unui teren cu o suprafață de circa un hectar în comuna Joița din Giurgiu, aflată la 15 km de București, i-a schimbat total preocupările.
În prezent, își petrece cea mare parte a timpului lucrând în fermă pentru că „nu poți să stai în fața laptopului și să coordonezi activitățile de acolo. Trebuie să pui mâna și să faci, doar așa înveți“, spune antreprenorul care a observat că în România domeniul este încă tânăr, iar lucrurile se învață în timp și nu din cărți de specialitate. În primul an de la cumpărarea terenului, 2005, a cultivat lucernă, în următorii doi ani a plantat pomi fructiferi și viță-de-vie, iar din 2008, odată cu pensionarea și cu construcția a două solarii, a început să cultive intensiv toată gama de legume. A investit până acum mai bine de 30.000 de euro, dar deocamdată își ia satisfacțiile din reacțiile clienților: „Dom’le, n-am mai mâncat așa varză de când eram copil, la bunica.“
Apreciază că profitul va veni în timp, peste aproximativ cinci ani. Are circa 100 de clienți direcți lunar prin intermediul site-ului, dar se confruntă deseori cu faptul că mulți nu sunt constanți: „Asta este drama unui cultivator bio, deoarece clientul e tot timpul în căutări, caută produsele atât ieftine, cât și bune, ceea ce, în cazul unei agriculturi ecologice, este imposibil“. Principala țintă pentru viitorul afacerii este transformarea Biodumbravei într-un brand. Pentru a-și extinde producția, fermierul intenționează să ia teren în arendă sau să mai cumpere, dar încă mai caută pentru că, în zona sa, prețurile pentru terenul agricol sunt mari.
Fericirea văzută din biroul de la mansardă
Victoria Mihaela Buligonea a creat afacerea Legume Fericite prin care vinde fructe și legume produse în sistem bio în propria grădină și pe care o administrează dintr-un birou cu vedere la cele două solarii deținute. De meserie economist, după absolvirea Facultății de marketing comercial din cadrul ASE, Buligonea a avut mai multe locuri de muncă în companii multinaționale, printre care Brewerie Holdings (un grup de fabrici de bere care nu mai există sub această denumire și din care s-a desprins Ciuc), apoi la firma de finanțare din Grupul Renault. Nemulțumită de domeniu, pe care l-a ales influențată fiind de moda ASE, și-a luat un an sabatic, în care să realizeze ce îi place cu adevărat.
A cochetat cu ideea de a construi ceva în direcția terapiei prin dans, de care era pasionată, dar apoi a ajuns să construiască o afacere cu legumele „care erau chiar sub nasul meu“. Aveau deja o recoltă în propria grădină, iar după un an în care aceasta a depășit nevoile familiei, a observat că există loc de dezvoltare în această direcție. În plus, a beneficiat și de sprijinul, timp de un an, al unei doamne cercetător în domeniul plantelor medicinale, care a stat câteva luni alături de ea și a ajutat-o să pună bazele conceperii unei culturi ecologice de legume. La început, a cultivat pe o suprafață de 5.000 de metri, dar, datorită cererii, a ajuns la șase hectare pe care cultivă o gamă diversificată de produse: de la rădăcinoase, leguminoase, până la plante condimentare (mentă, busuioc, cimbru, salvie) și fructe. Pentru anul în curs, estimează o producție cuprinsă între 70 și 100 de tone de legume pe care le va vinde prin intermediul site-ului. Comanda minimă pentru o livrare este de 50 de lei, iar în cazul comenzilor de peste 100 de lei, transportul este gratuit. Anul trecut a înregistrat 20 de comenzi pe zi, în plin sezon, iar în restul sezoanelor, între cinci și zece comenzi.
Majoritatea clienților au copii sau sunt vegetarieni, vegani, raw vegani, dar primește comenzi și din partea familiilor obișnuite, ai căror membri sunt interesați să mănânce cât mai sănătos. „Sunt mulți clienți care revin, dar foarte mulți cumpără din toate sursele bio de pe piață; în 2013 au fost circa 100 de clienți constanți.“
0 comments :
Trimiteți un comentariu