În timp ce băncile internaționale dau înapoi pe piața rusească speriate de sancțiuni, companiile germane se gândesc să se extindă acolo

Știrea a fost publicată marți, 22 aprilie 2014, 02:03 în categoria

În timp ce băncile internaţionale dau înapoi pe piaţa rusească speriate de sancţiuni, companiile germane se gândesc să se extindă acolo În timp ce băncile internaționale, cu cele ja­po­neze în avangardă, se retrag de pe pie­țele rusești de teamă să nu fie prinse în dis­pu­tele politice legate de criza din Ucraina, une­le companii germane asigură că sunt ho­tă­râte să rămână acolo și chiar să se extindă, dând astfel Moscovei prilejul să afișeze imaginea unui climat de business normal în Rusia în pofida problemelor economice și hemo­ragiei cronice de capital cu care se confruntă.

„Criza din Ucraina nu va deveni un obstacol pentru companiile farmaceutice străine cu operațiuni în Rusia“, este titlul afi­șat zilele trecute de un cotidian important din Rusia. Articolul încearcă să asigure publicul că actualele turbulențe politice nu vor afecta afacerile rusești ale companiilor din Europa de Vest precum Boehringer Ingelheim și Bayer MaterialScience, două grupuri ger­ma­ne menționate în material, scrie CNBC.

„Pentru o companie este importantă sta­bilitatea economică și politică, dar noi lu­crăm în Rusia deja de ceva timp. Rusia este o piață foarte importantă pentru noi, iar noi con­tinuăm să folosim aceeași strategie și nu inten­ționăm s-o schimbăm în funcție de si­tuația politică“, spune un director al Boehrin­ger Ingelheim pentru publicația rusească.

Ziarul notează că Bayer Material Science are aceeași atitudine, că aceasta reasigură că va continua activitățile din Rusia și chiar va căuta oportunități de extindere în anumite sectoare. Materialul de presă a apărut în con­di­țiile în care secretarul de stat al SUA State John Kerry a amenințat Rusia cu sanc­țiuni eco­no­mice dacă criza din Ucraina se agravează.

Hemoragia de bani

Rusia se confruntă cu o hemoragie ma­si­vă de capital. De la începutul anului, ieșirile de active au depășit totalul din 2013. Minis­trul rus al economiei Alexei Uliukaiev a ad­mis că hemoragia de capital este o problemă gra­vă, iar analiștii spun că problema se va agrava.

Alexander Kliment, analist la Eurasia Group, subliniază că Rusia se îndrepta spre rece­siune economică încă înainte de criza din Ucraina din cauza insuficienței investi­ți­ilor directe străine.

„Criza din Ucraina a acutizat trendul. Când firmele și fondurile văd stagnare, riscuri geopolitice mari și perspectiva mai multor sancțiuni din partea Vestului, acestea nu vor decât să-și retragă banii de acolo. Când riscurile cresc, banii zboară“, a spus Kliment.

Unii analiști spun că sunt semne că ac­ti­vele pierdute de Rusia se îndreaptă spre Sta­te­le Unite, dar nu direct, ci prin rute oco­litoare precum Malta.

Analistul Marc Lanthemann de la Stratfor Eurasia notează că proiecțiile pri­vind economia rusească sunt cele mai slabe de după 2008, anul crizei economice mondiale.

Robert Kahn, asociat al Council on Foreign Relations, consideră că sancțiunile contra Rusiei sunt importante chiar și dacă vin doar din partea SUA „deoarece plățile sunt intermediate sau stabilite de instituții care au proprietari americani“. El, ca și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, aver­tizează însă că acțiunile americanilor con­tra Rusiei pot avea efect de bumerang și pot afecta companiile americane. Astfel, Rusia poate pedepsi companiile străine in­clusiv pe cele americane în cazul în care de­vine real scenariul de care se teme Occi­dentul, invazia Ucrainei cu trupe rusești.

„Guvernul rus va reacționa contra firmelor occidentale din Rusia, fie prin propriile sancțiuni directe, fie, mai probabil, prin hărțuire din partea autorităților și discriminare în acordarea contractelor“, a spus Kliment.

„Japonezii sunt cei mai prudenți dintre toți“

Într-o mișcare care subliniază reticența băncilor internaționale de a acorda împrumuturi sau finanța afacerile clienților ruși, băncile japoneze fac pași înapoi pe piața rusească, renunțând la anumite afaceri și suspendând linii de credit, scrie Financial Times. Sumitomo Mitsui Banking Corporation (SMBC) și Bank of Tokyo-Mitsubishi UFJ (BTMU) sunt două dintre cele mai mari bănci nipone care au luat astfel de măsuri.

„Japonezii sunt cei mai prudenți dintre toți“, a afirmat un bancher de top din Moscova pentru FT.

SMBC s-a retras în ultimul moment dintr-un acord de finanțare pentru export pentru Metalloinvest, o companie rusească cu activități în metalurgie și minerit deținută de oligarhul Alisher Usmanov, cel mai bogat om din Rusia. De asemenea, banca a suspendat linii de credit stabilite pentru traderul de petrol Gunvor după ce SUA au impus sancțiuni asupra cofondatorului Gennady Timchenko. BTMU a decis să nu ia parte într-un acord de fiannțare pentru export cu Tenex, companie de export de uraniu a Rusiei.

Un executiv al unei bănci nipone a explicat că prudența nu are de-a face cu nicio recomadare politică, ci cu teama de a fi prins în dispute politică legată de Ucraina.

„Nu vrem să fim amendați pentru vreo greșeală“, a spus acesta.

Potrivit unor surse de la o bancă rusească de stat, și băncile americane sunt reticente să se angajeze în afaceri noi în Rusia. „Cota noastră de piață a crescut dramatic, nu am fost niciodată mai ocupați“, a spus el.

De ce datoriile de 115 mld. dolari ale companiilor rusești nu-l îngrijorează pe Putin

Companiile rusești au cu ce să-și plătească datoriile de 115 miliarde de dolari scadente în următoarele 12 luni chiar dacă accesul lor pe piețele de obligațiuni este restricționat din cauza crizei din Ucraina, asigură agențiile de rating Moody’s Investors Service și Fitch.

Companiile rusești vor avea la dispoziție echivalentul a 100 de miliarde de dolari în următoarele 18 luni, potrivit unei analize a Moody’s, citată de Bloomberg. De asemenea, Fitch arată că aproape toate cele 55 de companii rusești pe care le-a analizat sunt „bine plasate“ pentru a rezista închiderii piețelor de finanțare în 2014. Băncile au resurse de creditare în monedă străină mai mari de 20 de miliarde de dolari în condițiile în care tensiunile au determinat clienții să-și convertească economiile, deținute anterior în ruble, notează ZAO Raiffeisenbank.

„Lichiditățile deținute de companiile rusești, liniile de credit deschise de bănci și fluxurile de cash operaționale vor fi îndeajuns pentru companii să se descurce rezonabil cu datoriile“, a spus Denis Perevezentsev, analist la Moody’s.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru

0 comments :

Trimiteți un comentariu