O propunere utopică: o taxă globală pe averile bogaților

Bogații devin din ce în ce mai bogați, în timp ce un sfert din familiile americane nu dispune de nicio sumă în conturile de economii pentru a acoperi o cazuri de urgență, situație care subliniază inegalitățile financiare, scrie

Bloomberg Businessweek

.

Averea lui Bill Gates a ajuns la valoarea de 79 miliarde de dolari, în creștere cu 16 miliarde de dolari în ultimii doi ani, potrivit Indicelui Miliardarilor calculat de Bloomberg. Deși nu mai muncește, și-a vândut o mare parte din acțiunile deținute la Microsoft și a donat 28 de miliarde de dolari pentru fundații care luptă împotriva tuberculozei, a SIDA sau a foametei, Gates devine mai bogat pe zi ce trece.

Co-fondatorul al Microsoft Corporation este însă doar unul dintre exemplele din SUA. 0,01% din cei mai mari plătitori de taxe din SUA -16.000 de persoane- au active nete totale estimate la 6.000 de miliarde de dolari, avere deținută de două treimi din populația cu venituri mici și medii.

La baza inegalităților stau forțe puternice, însă de cele mai multe ori este o alegere și nu o situație dată. Anumite practici și instituții create de oameni, precum sistemul de taxare sau legea brevetelor de invenție, îi permit lui Bill Gates să se îmbogățească pe zi ce trece. Astfel, întrebarea nu este dacă societatea poate reduce inegalitățile, ci dacă vrea, iar dacă răspunsul este da, cum poate face acest lucru.

Un profesor al Școlii de Economie din Paris, Thomas Piketty propune în volumul care l-a făcut celebru, “Capitalul în secolul XXI”, un răspuns utopic la ceea ce el numește: contradicția fundamentală a capitalismului – tendința averilor de a crește mai repede decât PIB-ul, ceea ce produce inegalități financiare, care subminează sistemul democratic și dreptatea socială.

Paul Krugman, economist și autor de editoriale pentru New York Times, a publicat un articol în care menționa că volumul lui Piketty va fi “cea mai importantă carte de economie a anului și poate și a deceniului”.

O mare parte din “Capitalul în secolul XXI” se bazează pe diagnosticul dat de Piketty economiei americane, dar cele mai interesante pagini vorbesc despre soluțiile pe care le propune autorul – o taxă globală pe averile miliardarilor, ce includ active precum terenuri, resurse naturale, case, clădiri de birouri, fabrici, mașinării, software, brevete dar și documente care menționeză valoarea obligațiunilor și a capitalului deținute.

În terminologia lui Piketty, avere și capital sunt sinonime, astfel că taxarea capitalului reprezintă o scădere în averea bogaților. La început, taxele colectate ar fi reduse, dar ar ajunge la valoari de până la 5-10% pe an, pentru averile estimate în miliarde.

Nu este nevoie de studii universitare de doctorat pentru a observa că taxa propusă de economistul francez este imposibil de pus în aplicare, deci utopică. În prezent, țările taxează veniturile produse de averile respective – dividendele, chiriile și profiturile realizate din vânzarea investițiilor străine și nu averea în sine. Chiar dacă Congresul SUA ar aproba o astfel de taxă, Fiscul ar putea avea probleme în ceea ce privește colectarea, din moment ce bogații ar putea transfera anumite titlurilor de valoare în străinătate. Piketty recunoaște această problemă, motiv pentru care subliniază necesitatea ca taxa să fie globală.

Taxarea egală și distribuirea de informații la nivelul tuturor paradisurilor fiscale din lume ar putea fi greu de implementat.

În Spania există o taxă pe avere de până la 2,5% din totalul activelor, dar se încearcă revocarea acestei legi. De asemenea, în Franța există o taxă de solidaritate aplicată pe active, dar care produce un transfer de capital mai mare decât veniturile care merg la stat, a declarat Eric Pichet, un expert în taxe al Școlii de Business din Marsilia.

“Sunt genul de persoană care nu își pierde timpul cu propuneri care nu au nicio șansă să fie implementate și cred că aceasta este una dintre ele”, a declarat un economist al Universității din Michigan.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Luciana Georgescu