Piața muncii din județul Brăila: Lipsa locurilor de muncă a alungat mii de tineri în străinătate, iar spitalul este cel mai mare angajator într-un județ în care doar unu din cinci locuitori are o slujbă

Restructurarea companiilor mari din județ și neînlocuirea lor cu alte companii reprezentative, precum și lipsa promovării județului pentru atragerea de noi investitori într-un oraș care a fur­nizat de-a lungul timpului forță de mun­că bine califi­ca­tă au con­dus județul în situația în care cel mai mare an­ga­jator din Bră­ila să fie spi­talul de urgen­ță, po­tri­vit lui Ște­fan Fusea, noul pre­șe­din­te al Ca­me­rei de Co­merț, In­dus­trie și Agri­cul­tură din Brăila.

„În plus, așeza­rea geo­grafică este de­ocam­dată ne­atrac­tivă pentru in­ves­ti­to­rii străini, care se orien­tează că­tre gra­nița vestică a țării. Un alt motiv (pen­tru care nu exis­tă anga­ja­tori mari din zo­na pri­vată - n.red.) este nespri­jinirea cu poli­tici guver­namentale a zonelor pla­sate ne­avan­tajos din punct de ve­dere geografic“, a mai spus Ștefan Fusea.

Iar lipsa investițiilor i-a determinat pe tineri să încerce să își găsească un loc de muncă în afara țării. Aproape 19.000 de locuitori ai Brăilei au plecat în străinătate în ultimii ani, majoritatea pentru o perioadă mai lungă de un an, conform datelor de la recensământul din 2011 pe baza centralizării chestio­na­relor, însă fenomenul migrației este de trei ori mai mare, potrivit Insti­tu­tului Național de Statistică. Majori­tatea celor care au emigrat au vârste cuprinse între 20 și 30 de ani și au optat pentru state precum Italia, Spania, Germania, Franța sau Marea Britanie.

Cu aproape 60.000 de salariați la o popu­lație sta­bilă de peste 320.000 de per­soa­ne, Brăila stă totuși bi­ne la capitolul pon­­dere a popu­lației angajate, pen­tru că nivelul este aproape similar cu media înregistrată la nivel național – de circa 20% din totalul populației cu statut de sa­lariat. Însă nu­mărul pensionarilor de­pă­șește nu­mărul salariaților și în acest ju­deț, lucru îngrijorător pen­tru întreaga eco­nomie.

Pe de altă parte, salariile din Brăila sunt cu o treime mai mici decât în restul țării: la finele lunii de­cem­brie salariul mediu net în Brăila a fost de 1.438 de lei. O po­sibilă explicație ar putea fi faptul că mulți dintre marii angajatori ai Brăilei activează în industria tex­tilă (Solo Textil, Braiconf, Blazer, Rojin Textile), sector recunoscut pentru faptul că oferă salarii mici angajaților.

„Lipsa unei infrastructuri cores­pun­ză­toare rutiere și feroviare din zo­nă, nepu­nerea în valoare a poten­ția­lului por­tuar – fluvial și maritim- al ora­șu­lui Brăila, precum și inexistența unui parc industrial în zonă sunt alte minusuri ale județului“, a mai spus Ștefan Fusea.

În ceea ce privește situația șome­rilor din județ, aproape 9.200 de locui­tori ai Brăilei erau în șomaj la finalul anului trecut, cu o rată a șomajului în­re­gistrată de 6,9 %, peste media na­țio­nală de 5,6%, potrivit datelor Agenției Națio­na­le pentru Ocuparea Forței de Muncă. Însă șansele ca aceștia să își găsească un nou loc de muncă sunt scăzute de vreme ce angajatorii au doar 70 de locuri de muncă vacante în județ, potrivit agenței județene pentru ocuparea forței de muncă.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Adelina Mihai