Un război civil, rece, are loc de câteva luni în forțăreața Ungaria, între partidul-guvern al premierului Viktor Orban și guvernatorul băncii centrale, Gyorgy Matolcsy, fost aliat, colaborator și prieten al acestuia. În cel mai recent atac al său, Matolcsy a folosit în prag de alegeri eterna comparație cu România: în ultimul deceniu, Ungaria s-a dezvoltat mai lent decât țara vecină, dar și decât altele din regiune, iar aceasta din cauza unui guvern cu probleme de funcționare. Guvernatorul băncii centrale s-a referit la viteza de convergență a economiei ungare cu țările mai bogate din Uniunea Europeană în perioada 2010-2019. Orban și partidul său conduc neîntrerupt Ungaria din 2010. Economia ungară este puternic îndatorată și predispusă la crize valutare, iar Matolcsy a avertizat, în același atac, că devine tot mai probabilă o nouă criză economică globală.Ungaria, o țară și o economie mică în contextul european, iese de câțiva ani în evidență prin politicile cu tente exagerate. Orban ține titlurile ziarelor mari și mici occidentale cu relațiile sale calde cu lideri autoritari precum Vladimir Putin, președintele Rusiei, Recep Tayyip Erdogan, președintele Turciei, și cu conducătorii Chinei.
De asemenea, politicianul maghiar contrează adesea strategiile Comisiei Europene și cere puteri mai restrânse pentru aceasta și autonomie, sau suveranitate, cum spune el, mai mari pentru țările membre ale UE.
Apoi, s-a folosit de criza refugiaților pentru a construi Ungariei imaginea de ultim bastion al culturii și tradiționalismului creștin european în fața asaltului imigranților musulmani. Iar în criza economică anterioară a șocat Europa prin măsuri neortodoxe de creștere a veniturilor precum o suprataxă la început temporară, apoi permanentă, pe veniturile băncilor.
Guvernul lui Orban duce și o luptă contra multinaționalelor străine care s-a concretizat prin aducerea în mâini ungare, de cele mai multe ori sub controlul unor personaje apropiate partidului de guvernământ, a unor părți semnificative din sectoare considerate strategice precum energia, băncile, retailul și presa. Aceasta deși încurajează cu subvenții grase companii străine din industria auto să construiască fabrici acolo.
La aceste politici neortodoxe, o contribuție notabilă a avut-o Matolcsy ca ministru al economiei în perioada de foc a crizei economice mondiale. El a adus acum în prim-plan european banca centrală maghiară prin prima majorare a ratei de dobândă de politică monetară de la declanșarea pandemiei. Adică a scumpit creditul. Au urmat de atunci și alte majorări.
Aceasta pentru că economia ungară se remarcă prin cea mai puternică inflație din UE, rodul eforturilor lui Orban de a alimenta ani la rând creșterea economică prin credit ieftin, adică prin dobânzi extrem de mici.
Odată cu ciclul de majorări de dobânzi, Matolcsy a pornit și atacul contra guvernului lui Orban, criticându-i la început bugetul electoral prea generos pentru echilibrul financiar precar al țării. Guvernatorul își execută atacurile din paginile virtuale ale fostului ziar Magyar Nemzet, a cărui poveste se împletește cu lupta pentru control a partidului lui Orban.
Ziarul a fost una dintre cele mai influente publicații din Ungaria, ajungând într-un final în proprietatea lui Lajos Simicska, om de afaceri și fost prieten și aliat al lui Orban, devenit între timp inamic înverșunat al acestuia. În războiul dintre cei doi, Magyar Nemzet a rămas fără finanțare, a fost închis o perioadă pentru a se redeschide, doar în variantă online, ca satelit al unui ziar de partid. Simicska a pierdut războiul și a dispărut din peisaj.
În presa maghiară se speculează acum că Matolcsy, de care se pare că Orban nu mai are nevoie, are în față același viitor. În ediția de luni a Nemzet, Matolcsya spus că este nevoie de schimbări instituționale semnificative în structura și modul de funcționare ale guvernului pentru a se evita ca țara să rămână prinsă în capcana venitului mediu, scrie Hungary Today. Șeful băncii centrale a notat că în pofida realizărilor economice din perioada 2010-2019, gradul de dezvoltare al Ungariei la final, comparat cu media din UE, este mai mic decât cota maximă atinsă în 1936, când prosperitatea țării era apropiată de cea din vestul Europei.
Între 2010 și 2019, convergența spre media UE a Ungariei nu a avut aceeași forță cu cea a statelor baltice, a Poloniei și României. Motivele principale ale acestui handicap, a spus Matolcsy, sunt deficiențele de funcționare ale statului, în special slăbiciunile de funcționare ale guvernului. „Performanța noastră economică mediocră în comparație cu cele ale concurenților noștri din ultimul deceniu este rezultatul unei performanțe mediocre a guvernului“, a scris Matolcsy.
Guvernatorul a lăudat performanțele ministerului economiei între 2010 și 2013, perioada în care el a condus instituția, spunând că acesta a fost eficient în a reorganiza bugetul de stat și a stimula angajările. De aceea, a fost o greșeală desființarea ministerului ca centru al politicii economice și cedarea puterii de decizie noului minister al finanțelor. Astfel, s-a încălcat principiul că politica economică nu poate fi ghidată după interesele bugetare. „Este ca și cum latura naționalistă ar ceda ideea de națiune, creștinătate și familie pe scena politică.“ Această strategie a creat un „vid de politică economică“ pe care premierul n-a reușit să-l umple pentru că nu există nicio instituție autorizată sau capabilă să facă acest lucru. „Încercările au eșuat.“
Și nici banca națională n-au reușit să repare pagubele pe dinafară. Matolcsy a cerut guvernului să înceapă să formuleze viziuni pentru recuperarea decalajului față de statele UE mai prospere în următorul deceniu în contextul în care cresc șansele unei noi crize economice globale. Noile alegeri generale se anunță cele mai dure din ultimul deceniu pentru Orban pentru că de această dată opoziția pare hotărâtă să se coalizeze împotriva sa. Altfel spus, liderul maghiar va înfrunta o opoziție.
Între timp, în Polonia, mulțumită unor noi norme aprobate de președintele Andrzej Duda, președintele băncii centrale Adam Glapinski va primi mai mulți bani la final de mandat, pe care acesta vrea să-l reînnoiască. Glapinski a primit 4 milioane de zloți (874.070 euro) în 5 ani de mandat, dintr-un total de 6 ani, dar până la final suma câștigată se va ridica la 5 milioane de zloți, scrie money.pl. Glapinski este considerat un aliat al guvernului și până acum a rezistat presiunilor de a majora dobânzile, dar a anunțat că o va face dacă starea economiei o va cere. Instituția pe care o conduce este considerată a fi puternic politizată.
0 comments :
Trimiteți un comentariu